77:1 CREAREA PAMANTULUI
77:2 Lucrarea creatiei nu poate fi explicata de catre stiinta. Ce stiinta poate explica misterul vietii?
77:3 "Prin credinta pricepem ca lumea a fost facuta prin Cu-vantul lui Dumnezeu, asa ca tot ce se vede n-a fost facut din lucruri care se vad." (Evrei 11,3)
77:4 Eu intocmesc lumina si fac intunericul (...), Eu, Domnul, fac toate aceste lucruri. (...) Eu am facut pamantul si am facut pe om pe el; Eu, cu mainile Mele, am intins cerurile si am asezat toata ostirea lor. (Isaia 45,7-12)
77:5 Cum le-am chemat, s-au si infatisat indata. (Isaia 48,13)
77:6 Pentru crearea pamantului, Dumnezeu nu a ramas dator materiei preexistente. "El a zis si s-a facut; a poruncit si a luat fiinta" (Ps. 33,9). Toate lucrurile, materiale sau spirituale, s-au infatisat inaintea lui Iehova, Domnul, la cuvantul Sau si au fost create pentru un scop care Ii apartine personal. Cerurile si toata
77:7 ostirea lor, pamantul si toate lucrurile de pe el si-au inceput existenta prin suflarea gurii Sale.
77:8 La crearea omului s-a descoperit puterea unui Dumnezeu existent ca Persoana. Cand Dumnezeu l-a facut pe om dupa chipul Sau, forma umana era perfecta in toate intocmirile ei, insa era fara viata. Atunci, un Dumnezeu-Persoana, existent prin Sine Insusi, a suflat asupra acelei forme suflarea de viata si omul a devenit o fiinta vie, inteligenta. Toate partile organismului uman au fost puse in miscare. Inima, arterele, venele, limba, mainile, picioarele, simturile, facultatile mintale, toate si-au inceput lucrul si toate au fost conditionate de niste legi. Omul a devenit un suflet viu. Prin Hristos-Cuvantul, Dumnezeu ca Persoana l-a creat pe om si l-a inzestrat cu inteligenta si putere.
77:9 Faptura noastra nu era ascunsa de privirile Sale cand eram conceputi in taina; ochii Sai vedeau fiinta noastra, inca nedesavarsita, iar in cartea Sa erau consemnate toate madularele noastre inca pe cand nu exista nici unul.
77:10 Deasupra tuturor celorlalte categorii de fapturi inferioare, Dumnezeu a planuit ca omul, lucrarea care a incoronat creatia Sa, sa exprime gandirea Lui si sa dezvaluie slava Sa. Dar omul nu trebuie sa se inalte pe sine ca fiind Dumnezeu.
77:11 Strigati de bucurie catre Domnul (...) Slujiti Domnului cu bucurie, veniti inaintea Lui cu cantece de biruinta. Sa stiti ca Domnul este Dumnezeu: El ne-a facut, si nu noi insine [Exista si varianta - pe care o gasim deseori in traduceri romanesti - "El ne-a facut, ai Lui suntem"; implicatia este, desigur, ca nu noi insine ne-am creat (n.tr.). ] . Noi suntem poporul Lui si turma pasunii Lui. Intrati cu multumiri pe portile Lui, cu laude in curtile Lui! Multumiti-I si binecuvantati-I Numele!(Ps. 100, 1-4).
77:12 Inaltati pe Domnul Dumnezeul nostru si inchinati-va la muntele sfinteniei Lui. Caci Domnul Dumnezeul nostru este sfant! (Ps. 99, 9)
77:13 Dumnezeu este ocupat fara incetare cu sustinerea si folosirea ca slujitori ai Sai a lucrurilor pe care le-a facut. El lucreaza prin legile naturii, folosindu-le ca unelte ale Sale. Acestea nu functioneaza prin ele insele. In lucrarea ei, natura marturiseste despre prezenta si influenta activa a unei Fiinte care pune in miscare toate lucrurile dupa voia Sa.
77:14 Cuvantul Tau, Doamne, dainuieste in veci in ceruri. Credinciosia Ta tine din neam in neam; Tu ai intemeiat pamantul si el ramane tare. Dupa legile Tale sta in picioare totul astazi, caci toate lucrurile iti sunt supuse. (Ps. 119,89-91)
77:15 Domnul face tot ce vrea in ceruri si pe pamant, in mari si in toate adancurile. (Ps. 135,6)
77:16 El a poruncit si au fost facute, le-a intarit pe veci de veci; le-a dat legi si nu le vor calca. (Ps. 148,5.6)
77:17 Nu prin propria sa putere isi da pamantul bogatiile an dupa an si isi continua drumul in jurul soarelui. Mana Celui Nesfarsit este neincetat la lucru, calauzind aceasta planeta. Exercitarea continua a puterii lui Dumnezeu face ca pamantul sa-si pastreze pozitia in timpul rotatiei. Dumnezeu face ca soarele sa rasara pe cer. El deschide ferestrele cerului si da ploaie.
77:18 El da zapada ca lana, El presara bruma alba ca cenusa. (Ps. 147,16)
77:19 La tunetul Lui, urla apele in ceruri; El ridica norii de la marginile pamantului, da nastere fulgerelor si ploii si scoate vantul din camarile Lui. (Ieremia 10,13)
77:20 Prin puterea Sa se dezvolta vegetatia, apare fiecare frunza, se deschide fiecare floare, creste fiecare fruct.
77:21 Mecanismul corpului omenesc nu poate fi inteles pe deplin; el prezinta mistere care ii deconcerteaza si pe cei mai inteligenti. Pulsul nu inceteaza si fiecare respiratie este urmata de o alta, nu ca in cazul unui mecanism care, o data pus in miscare, isi continua lucrarea. In Dumnezeu traim, ne miscam si ne continuam existenta. Inima care bate, pulsul viu, fiecare nerv si muschi din organismul viu, toate sunt pastrate in buna randuiala si active de catre puterea unui Dumnezeu vesnic prezent.
77:22 Biblia ni-L arata pe Dumnezeu in locul Sau inalt si sfant, nu intr-o stare de inactivitate, nu in tacere si singuratate, ci inconjurat de zeci de mii de ori zece mii si mii de mii de fapturi sfinte, toate asteptand sa implineasca voia Sa. Prin intermediul acestor mesageri, El este in legatura neintrerupta cu fiecare colt al imparatiei Sale. Prin Duhul Sau, El este prezent pretutindeni. Prin mijlocirea Duhului Sau si a ingerilor Sai, El lucreaza pentru copiii oamenilor.
77:23 El sta pe tron, deasupra framantarilor de pe pamant; toate lucrurile sunt descoperite cercetarii Sale divine; si, din vesnicia Sa mareata si netulburata, El porunceste ceea ce providenta Sa vede ca este cel mai nimerit.
77:24 Stiu, Doamne, ca soarta omului nu este in puterea lui; nici nu sta in puterea omului, cand umbla sa-si indrepte pasii spre tinta. (Ieremia 10,23)
77:25 Increde-te in Domnul din toata inima ta; (...) Recunoaste-L in toate caile tale si El iti va netezi cararile. (Prov. 3, 5-6)
77:26 Iata, ochiul Domnului priveste peste cei ce se tem de El, peste cei care nadajduiesc in bunatatea Lui, ca sa le scape sufletul de la moarte si sa-i tina cu viata in mijlocul foametei. (Ps. 33, 18-19)
77:27 Cat de scumpa este bunatatea Ta, Dumnezeule! La umbra aripilor Tale gasesc fiii oamenilor adapost. (Psalmi 36, 7)
77:28 Ferice de cine are ca ajutor pe Dumnezeul lui Iacov, ferice de cine-si pune nadejdea in Domnul, Dumnezeul sau. (Psalmi 146,5)
77:29 Pamantul, Doamne, este plin de bunatatea Ta. (Psalmi 119, 64)
77:30 Tu iubesti dreptatea si neprihanirea. (Psalmi 33,5)
77:31 Tu esti "nadejdea tuturor marginilor pamantului si marii! El intareste muntii prin taria Lui, si este incins cu putere. El potoleste urletul marilor (...) si zarva popoarelor. (Psalmi 65, 5-7).
77:32 Tu faci sa cante de veselie rasaritul si apusul indepartat. Incununezi anul cu bunatatile Tale si pasii Tai varsa grasimea [S-a preferat cuvantul literal "grasimea" in locul celui gasit in unele traduceri romanesti - "belsugul". Este sugerata abundenta, desigur (n.tr.). ] . (Psalmi 65, 8.11)
77:33 Domnul sprijina pe toti cei ce cad si indreapta pe toti cei incovoiati. Ochii tuturor se asteapta de la Tine si Tu le dai hrana la timpul ei. Iti deschizi mana si saturi dupa dorinta tot ce are viata. (Psalmi 145, 14-16)