Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Web / Divina vindecare

Divina vindecare, 54


54:1 MODURI GRESITE DE A LUA MASA

54:2 Hrana nu ar trebui consumata niciodata prea fierbinte sau prea rece. Daca hrana este rece, forta vitala a stomacului este epuizata pentru a o incalzi, inainte ca digestia sa poata avea loc. Bauturile reci sunt daunatoare pentru acelasi motiv; in acelasi timp, folosirea neingradita a bauturilor fierbinti slabeste constitutia stomacului. De fapt, cu cat este ingurgitat mai mult lichid in timpul mesei, cu atat mai grea este digestia alimentelor; caci lichidul trebuie sa fie absorbit inainte ca digestia sa poata incepe. Nu mancati foarte sarat, evitati folosirea muraturilor si a alimentelor condimentate, mancati fructe din abundenta, iar iritatia care reclama atat de mult lichid in timpul mesei va disparea aproape complet.

54:3 Alimentele trebuie mancate incet si mestecate bine. Acest lucru este necesar pentru ca saliva sa poata fi bine amestecata cu hrana si sucurile digestive sa fie activate.

54:4 Un alt rau serios este acela de a manca in momente nepotrivite, cum ar fi dupa un exercitiu fizic puternic sau excesiv, cand persoana este extenuata sau

54:5 infierbantata. Imediat dupa masa, energia cerebrala scade drastic; iar cand mintea - sau trupul - este suprasolicitata cu putin inainte sau dupa masa, digestia este ingreunata. Cand cineva este tensionat, nelinistit sau grabit, este mai bine sa nu manance pana nu-si gaseste linistea sau odihna.

54:6 Stomacul este intr-o legatura intima cu creierul; iar cand stomacul este bolnav, energia nervoasa este trimisa de la creier in ajutorul organelor digestive slabite. Cand aceste necesitati sunt prea dese, creierul nu mai poate face fata. Cand creierul este in mod constant suprasolicitat si exercitiul fizic lipseste, chiar si hrana usoara ar trebui consumata cu moderatie. La ora mesei, alungati grijile si gandurile nelinistitoare; sa nu va simtiti grabiti, ci mancati incet si cu voiosie, cu inima plina de recunostinta fata de Dumnezeu pentru toate binecuvantarile Sale.

54:7 Multi dintre cei care renunta la carne si la alte articole alimentare vatamatoare si de proasta calitate nutritiva cred ca din cauza ca hrana lor este simpla si hranitoare pot da frau liber apetitului si mananca in exces, uneori pana la refuz. Aceasta este o greseala. Organele digestive nu ar trebui sa fie impovarate cu alimente in exces cantitativ sau calitativ, care vor sili organismul sa le faca fata.

54:8 Obiceiul incetatenit a "decretat" ca hrana sa fie adusa la masa pe feluri. Nestiind ce va urma, o persoana ar putea manca indeajuns de mult dintr-un aliment care poate nu i se potriveste cel mai bine. Cand este adus ultimul fel, el se aventureaza sa depaseasca limitele si sa serveasca desertul cel ispititor, care, oricum ar fi, numai bun nu se dovedeste a fi pentru el. Daca se pune pe masa de la inceput toata hrana hotarata pentru atunci, o persoana are ocazia sa ia cea mai buna hotarare.

54:9 Uneori, rezultatul supraalimentarii se face simtit imediat. In alte cazuri, nu exista nici o senzatie de durere; dar organele digestive isi pierd forta vitala si temelia tariei fizice este subminata.

54:10 Surplusul de hrana impovareaza organismul si produce stari morbide, febrile. Aduce in stomac o cantitate prea mare de sange, facand ca membrele si extremitatile sa se raceasca repede. Ingreuneaza mult organele digestive, iar cand acestea si-au implinit sarcina, se face simtita o stare de slabiciune sau de moleseala. Unii dintre cei care de obicei mananca in exces numesc aceasta stare de sfarseala foame; insa ea este cauzata de starea de surmenare a organelor digestive. Cateodata, creierul este cuprins de toropeala si lipseste pofta de efort intelectual sau fizic.

54:11 Aceste simptome neplacute se fac simtite pentru ca organismul si-a implinit lucrarea cu pretul unei masuri prea mari de forta vitala si este complet epuizat. Stomacul spune: "Lasa-ma sa ma odihnesc". Dar multi interpreteaza slabiciunea ca o cerere pentru o noua cantitate de hrana; asa ca, in loc sa oferim stomacului odihna, ii punem in seama alta povara. Ca urmare, organele digestive sunt adesea epuizate, cand ar trebui sa fie in stare sa faca o buna lucrare.

54:12 Nu trebuie sa ne asiguram in Sabat o cantitate mai mare sau o varietate mai mare de hrana decat in alte zile. In schimb, mancarea ar trebui sa fie mai simpla si sa consumam mai putin, pentru ca mintea sa poata fi viguroasa si limpede, incat sa poata intelege lucrurile spirituale. Un stomac congestionat inseamna un creier congestionat. Pot fi auzite cele mai pretioase cuvinte, dar sa nu fie apreciate, pentru ca mintea este confuza din pricina unei alimentatii necorespunzatoare. Mancand in exces in Sabat, multi nici nu-si dau seama cum ajung incapabili sa beneficieze de ocaziile sale sacre.

54:13 Gatitul in Sabat ar trebui evitat; dar acest lucru nu inseamna ca trebuie sa mancam hrana rece. Pe vreme rece, hrana pregatita cu o zi inainte ar trebui sa fie incalzita. Iar mesele, oricat de simple, sa fie gustoase si imbietoare. Mai ales in

54:14 familiile in care sunt copii, este bine ca in Sabat sa se pregateasca ceva care sa fie privit ca delicatesa, ceva pe care familia nu-l serveste in fiecare zi.

54:15 Acolo unde au fost ingaduite obiceiuri gresite de alimentatie, reforma nu ar trebui amanata nici o clipa. Cand dispepsia a rezultat in urma suprasolicitarii stomacului, ar trebui facute eforturi, cu bagare de seama, pentru ca energia ramasa - a fortelor vitale - sa fie pastrata, prin renuntarea la orice povara suparatoare. S-ar putea ca stomacul sa nu-si mai recapete niciodata pe deplin sanatatea dupa un abuz prelungit; insa promovarea unei alimentatii corecte va inlatura orice alta debilitare a lui si multi se vor insanatosi aproape in intregime. Nu este usor de prescris reguli care sa se potriveasca fiecarui caz. Dar, acordand atentie principiilor de alimentare corecta, se pot face reforme substantiale, iar bucatareasa nu va mai fi nevoita sa se straduiasca neincetat pentru a ispiti apetitul.

54:16 Cumpatarea in alimentatie este rasplatita prin vigoare mintala si morala; ajuta totodata si la tinerea sub control a pasiunilor. Supraalimentarea este daunatoare indeosebi pentru cei care au un temperament linistit; acestia ar trebui sa manance frugal si sa faca multa miscare fizica. Sunt barbati si femei deosebit de bine inzestrati natural, care

54:17 nu reusesc sa realizeze nici jumatate din cat ar putea daca ar exercita autocontrolul in ce priveste tagaduirea apetitului.

54:18 Multi scriitori si vorbitori esueaza in acest punct. Dupa ce mananca dupa pofta inimii, se dedau unor ocupatii sedentare - citit, studiu sau scris -, neingaduindu-si un timp pentru exercitiu fizic. Ca o consecinta, curgerea libera a gandurilor si a cuvintelor este obstructionata. Ei nu pot scrie sau vorbi cu taria si intensitatea necesare pentru a atinge inima; eforturile lor sunt sub semnul banalitatii si nerodirii.

54:19 Cei asupra carora apasa raspunderi importante si, mai presus de toate, aceia care sunt pazitorii intereselor spirituale ar trebui sa fie oameni cu o simtire acuta si cu o intelegere rapida. Intr-o masura mai mare decat altii, ei trebuie sa fie temperati in ce priveste alimentatia. Mancarea bogata si extravaganta n-ar trebui sa-si gaseasca locul pe masa lor.

54:20 Oameni care au pozitii de incredere au de luat zilnic hotarari de care depind rezultate de mare importanta. Adesea, ei trebuie sa gandeasca rapid, si acest lucru nu poate fi facut decat de catre aceia care practica o stricta cumpatare. Mintea se intareste in urma tratarii corecte a puterilor fizice si mintale. Daca efortul depus nu este prea mare, o noua vigoare vine cu fiecare solicitare. Insa adesea, lucrarea celor care au in seama planuri importante

54:21 si de asemenea de luat decizii importante este influentata in rau de rezultatele unei alimentatii necorespunzatoare. Un stomac dereglat produce o stare confuza, nesigura a mintii. Deseori produce iritabilitate, asprime sau nedreptate. Multe planuri care ar fi fost o binecuvantare pentru lume au fost lasate deoparte si multe masuri nedrepte, opresive, chiar pline de cruzime, au fost luate ca rezultat al unor stari bolnavicioase datorate obiceiurilor gresite de alimentatie.

54:22 Iata o sugestie pentru toti aceia care desfasoara o activitate sedentara sau indeosebi intelectuala; cei care au suficient curaj moral si autocontrol, s-o incerce: la fiecare masa, sa consume numai doua sau trei feluri de alimente simple si sa nu manance mai mult decat este nevoie sa-si satisfaca foamea. Faceti exercitii fizice zilnice si veti vedea daca nu va veti bucura de rezultate.

54:23 Barbatii puternici care sunt angajati intr-o munca fizica sustinuta nu sunt siliti sa fie atat de atenti in privinta cantitatii sau calitatii alimentelor consumate de ei, cum sunt persoanele care au obiceiuri sedentare; dar chiar si acestia s-ar bucura de o sanatate mai buna daca ar exercita autocontrolul asupra a ceea ce mananca si beau.

54:24 Unii doresc sa li se prescrie o regula exacta pentru dieta lor. Ei mananca prea mult, apoi regreta si se tot gandesc la ceea ce mananca si beau. Nu asa ar trebui sa fie. O persoana nu poate stabili o regula exacta pentru o alta persoana. Fiecare ar trebui sa-si exercite puterea ratiunii si a stapanirii de sine si ar trebui sa actioneze in virtutea principiului.

54:25 Trupurile noastre sunt proprietatea cumparata de Hristos si nu avem libertatea de a face cu ele dupa cum poftim. Toti cei care inteleg legile sanatatii ar trebui sa-si dea seama de obligatia pe care o au de a respecta aceste legi, pe care Dumnezeu le-a asezat in fapturile lor. Ascultarea de legile sanatatii trebuie considerata ca fiind o datorie personala. Noi insine trebuie sa suferim rezultatele legii incalcate. Trebuie sa raspundem in mod individual inaintea lui Dumnezeu pentru obiceiurile si practicile noastre. Din aceasta cauza, intrebarea in ce ne priveste nu este "Care este obiceiul lumii?", ci "Cum voi trata eu, ca individ, templul trupului pe care mi l-a dat Dumnezeu?"

54:26 Carnea ca aliment

54:27 La inceput nu era asa.

54:28 Dieta stabilita pentru om la inceput nu includea produse alimentare animaliere. Abia dupa potop, cand tot ce era verde pe pamant fusese distrus, a primit omul permisiunea de a consuma carne.

54:29 Alegand hrana omului in Eden, Domnul a aratat care era cea mai buna dieta; in alegerea facuta pentru Israel, El a dat aceeasi lectie. I-a scos pe israeliti din Egipt si Si-a asumat instruirea lor, pentru ca ei sa poata fi un popor al Sau. Prin ei, El dorea sa binecuvanteze si sa invete lumea. El le-a dat hrana cea mai potrivita pentru acest scop, nu carne, ci mana, "painea din cer". Numai din pricina nemultumirii si cartirii lor dupa oalele cu carne ale Egiptului li s-a dat dezlegare pentru carne, si aceasta numai pentru un timp scurt. Folosirea acesteia a provocat boala si moartea a mii dintre ei. Cu toate acestea, restrictia privind o alimentatie fara carne nu a fost niciodata acceptata din toata inima. Ea a continuat sa fie cauza nemultumirilor si cartirii, pe fata sau in taina, si nu a fost permanentizata.

54:30 La asezarea lor in Canaan, israelitilor li s-a permis sa foloseasca produse alimentare de provenienta animala, insa sub restrictii atente,

54:31 care aveau scopul de a ameliora urmarile cele rele. Folosirea carnii de porc a fost interzisa, ca si a carnii altor animale, pasari si pesti, care a fost declarata necurata. De la felurile de carne ingaduita, consumarea grasimii si a sangelui a fost strict interzisa.

54:32 Puteau servi ca hrana numai acele animale care se aflau intr-o stare buna. Nici o creatura care fusese sfasiata, care murise de la sine sau al carei sange nu fusese scurs bine nu putea fi consumata.

54:33 Indepartandu-se de la planul divin hotarat pentru dieta lor, israelitii au suferit o mare pierdere. Ei au dorit o dieta pe baza de carne si au cules urmarile. Nu au atins idealul de caracter pe care-l avea in vedere Dumnezeu si nici nu au implinit scopul Sau. Domnul "le-a dat ce cereau; dar a trimis o molima printre ei" (Psalm 106,15). Ei au pretuit ceea ce era pamantesc mai presus decat ceea ce era spiritual si nu au atins telul Sau pentru ei, sfintenia desavarsita.