Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Web / Divina vindecare

Divina vindecare, 38


38:1 ODIHNA CA REMEDIU .

38:2 Unii atrag boala asupra lor muncind in exces. Pentru acestia, odihna, eliberarea de griji si o dieta cumpatata sunt esentiale pentru restabilirea sanatatii. Pentru aceia al caror creier este obosit si sunt agitati

38:3 din cauza lucrului neincetat si a claustrarii, o vizita la tara, unde pot duce o viata simpla, lipsita de griji si unde vin in contact direct cu natura, va fi de cel mai mare ajutor. Plimbarea prin paduri si pajisti, culegand flori si ascultand cantecul pasarilor, va face cu mult mai mult decat orice alt mijloc folosit pentru insanatosirea lor.

38:4 Atat in sanatate, cat si in boala, apa curata este una dintre binecuvantarile de capetenie ale cerului. Folosirea corecta a acesteia aduce cu sine sanatatea. Este bautura pe care Dumnezeu a oferit-o pentru ca animalele si omul sa-si stinga setea. Bauta in cantitati suficiente, ajuta la acoperirea necesitatilor organismului si ajuta corpul sa se impotriveasca bolilor. Aplicarea externa a apei este o modalitate satisfacatoare de reglare a circulatiei sangelui. O baie rece sau una cu apa potrivit de rece este un tonic excelent. Baile calde deschid porii si ajuta astfel la eliminarea impuritatilor. Atat baile calde, cat si cele caldute linistesc nervii si regleaza circulatia.

38:5 Insa multi n-au invatat din experienta care sunt efectele binefacatoare ale folosirii corecte a apei si se tem de acest lucru. Tratamentele cu apa nu sunt apreciate asa cum ar trebui si aplicarea lor cu pricepere necesita o munca pe care multi nu sunt gata sa o depuna. Insa nimeni nu ar trebui sa se simta scuzat din motive de nestiinta sau indiferenta fata de acest subiect. Exista multe moduri in care apa poate fi aplicata pentru a usura durerile si a face ca boala sa dea inapoi. Toti ar trebui sa invete cum se foloseste prin tratamente simple, aplicate in camin. In special mamele ar trebui sa stie cum sa se ingrijeasca de familiile lor atat in starea de sanatate, cat si in cea de boala.

38:6 Miscarea este o lege a fiintei noastre. Fiecare organ al trupului are lucrarea sa prestabilita, de implinirea careia depind dezvoltarea si taria sa. Actiunea normala a tuturor organelor da tarie si vigoare, in timp ce tendinta spre sedentarism poate duce spre degradare si moarte. Legati un brat, imobilizandu-l fie si numai pentru cateva saptamani, apoi eliberati-l si veti vedea ca

38:7 este mai slab decat cel pe care l-ati folosit cu moderatie in tot acest timp. Inactivitatea produce acelasi efect asupra intregului sistem muscular.

38:8 Inactivitatea este o cauza prolifica a bolilor. Exercitiul fizic invioreaza si regleaza circulatia sangelui, insa in inactivitate sangele nu circula liber, iar transformarile din el, atat de necesare pentru viata si sanatate, nu au loc. Pielea devine si ea inactiva. Impuritatile nu sunt eliminate ca atunci cand circulatia ar fi stimulata prin exercitiu fizic viguros, pielea pastrata intr-o stare sanatoasa si plamanii alimentati din belsug cu aer proaspat, curat. Aceasta stare a organismului impovareaza de doua ori mai mult organele excretoare, iar rezultatul este boala.

38:9 Bolnavii nu ar trebui sa fie incurajati sa fie inactivi. Cand a fost depus un efort prea mare - de orice fel va fi fost acesta -, odihna totala pentru catva timp va indeparta uneori imbolnaviri grave; insa, in cazul bolnavilor recunoscuti ca atare, este rareori necesara suspendarea tuturor activitatilor.

38:10 Aceia care au suferit o epuizare nervoasa din pricina muncii intelectuale ar trebui sa se odihneasca, ferindu-se de ganduri impovaratoare; dar ei nu trebuie sa fie indrumati sa creada ca este periculos sa-si foloseasca in vreun fel puterile mintale. Multi sunt inclinati sa creada ca starea lor este mai rea decat in realitate. Aceasta stare a mintii este nefavorabila pentru insanatosire si nu trebuie nutrita.

38:11 Pastorii, invatatorii, studentii (elevii) si alti lucratori intelectuali sufera adesea de boli, ca urmare a unui grav surmenaj cerebral, care nu a fost usurat de exercitiul fizic. Lucrul de care au nevoie aceste persoane este o viata mai activa. Deprinderile moderate, fara excese, combinate cu exercitiul fizic potrivit vor asigura atat vigoarea mintala, cat si fizica si vor da puterea de a rezista tuturor celor care lucreaza intelectual.

38:12 Cei care au abuzat de puterile lor fizice nu ar trebui sa fie incurajati sa depuna numai eforturi fizice. Munca,

38:13 pentru a aduce cele mai mari foloase, ar trebui sa fie sistematica si placuta. Exercitiul fizic in aer liber este cel mai bun; ar trebui sa fie planificat in asa fel, incat sa intareasca prin miscare organele care au devenit slabe; iar acest lucru trebuie facut din toata inima; lucrul cu mainile nu trebuie sa ajunga niciodata ca o corvoada ingrata.

38:14 Cand bolnavii nu au nimic cu care sa-si ocupe timpul si care sa le capteze atentia, gandurile li se fixeaza asupra lor insile si devin morbizi si iritabili. De multe ori, se hranesc cu sentimentele lor sumbre, pana cand ajung sa creada ca se afla intr-o stare mult mai rea decat sunt in realitate si ca sunt complet incapabili sa faca ceva.

38:15 In toate aceste cazuri, exercitiul fizic bine directionat se va dovedi un remediu eficient. In unele cazuri, este indispensabil in procesul de insanatosire. Vointa se pune in miscare o data cu munca fizica. Si ceea ce au nevoie acesti invalizi este sa-si trezeasca vointa. Cand vointa este adormita, imaginatia devine aberanta si este cu neputinta sa te impotrivesti bolii.

38:16 Inactivitatea este cel mai mare blestem care a putut veni asupra celor mai multi dintre bolnavi. Activitatea usoara in directia unei munci folositoare - cand nu suprasolicita mintea sau corpul - are o influenta fericita asupra amandurora. Aceasta intareste muschii, imbunatateste circulatia si ii da celui bolnav satisfactia de a sti ca nu este complet inutil in aceasta lume ocupata. El nu va putea sa faca decat putin la inceput, insa va descoperi in curand ca puterea sa creste si ca volumul de munca depusa poate spori corespunzator.

38:17 Exercitiile fizice il ajuta pe cel dispeptic [Dispepsie, tulburare a procesului de digestie, de origine variata, care se manifesta prin dureri in partea superioara a abdomenului, balonare abdominala dupa pranz, modificari ale motilitatii stomacului si intestinului (Mic dictionar enciclopedic, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978, p.307, n.tr.). ] , dand organelor digestive un tonus muscular sanatos. Angajarea in studiu intens sau exercitiu fizic puternic imediat dupa masa impiedica digestia; insa o scurta plimbare dupa luarea mesei, cu capul ridicat si cu umerii trasi inapoi, este un mare castig.

38:18 In ciuda a tot ceea ce s-a spus si s-a scris in legatura cu importanta sa, exista totusi multi care neglijeaza exercitiul fizic. Unii devin corpolenti pentru ca organismul lor este ingreunat. Altii slabesc si se anemiaza, pentru ca puterile lor vitale sunt secatuite de munca de lichidare a surplusului de hrana. Ficatul este impovarat in efortul sau de a curata sangele de impuritati, iar rezultatul este boala.

38:19 Aceia ale caror obiceiuri sunt sedentare ar trebui, cand vremea permite, sa faca miscare in aer liber in fiecare zi, fie vara, fie iarna. Mersul pe jos este preferabil calaritului sau plimbarii cu trasura, pentru ca pune in miscare mai multi muschi. Plamanii sunt siliti sa lucreze sanatos, caci este imposibil sa umbli in pas vioi fara a-i umple cu aer.

38:20 Un asemenea exercitiu va fi in multe cazuri mai bun pentru sanatate decat medicamentele. Medicii ii sfatuiesc adesea pe pacientii lor sa faca o calatorie pe ocean, sa mearga la vreun izvor cu apa minerala sau sa viziteze diferite locuri pentru a schimba mediul, cand, in cele mai multe cazuri, daca ar manca in mod cumpatat si ar face exercitii fizice sanatoase, cu voiosie, s-ar reinsanatosi si ar economisi bani si timp.

38:21 Vindecarea mintii

38:22 Tovarasia sufletului cu cel care este viata sa.

38:23 Legatura care exista intre minte si trup este foarte stransa. Cand unul este afectat, celalalt se resimte. Starea mintii afecteaza sanatatea intr-o masura mult mai mare decat isi dau seama multi. Multe dintre bolile de care sufera oamenii sunt rezultatul depresiei mintale. Durerea, nelinistea, nemultumirea, remuscarea, vinovatia, neincrederea, toate au tendinta sa zdrobeasca fortele vitale si sa produca degenerare si moarte.

38:24 Boala este uneori produsul imaginatiei si este adesea agravata de aceasta. Multi care ar fi putut fi sanatosi numai daca s-ar fi gandit la aceasta sunt invalizi pe viata. Multi isi inchipuie ca fiecare expunere usoara va produce boala, iar efectul cel rau are loc pentru ca este asteptat. Multi mor de o boala a carei cauza este cu desavarsire imaginara.

38:25 Curajul, speranta, credinta, simpatia, iubirea dau sanatate si prelungesc viata. O minte impacata, un spirit voios inseamna sanatate pentru corp si tarie pentru suflet. "O inima vesela este un bun [Literal: aduce o buna vindecare (The New Scofield study Bible - n.tr.) ] leac" (Proverbe 17,22).

38:26 In tratamentul celor bolnavi, efectul influentei mintii nu ar trebui trecut cu vederea. Folosita cum se cuvine, aceasta influenta ofera un mijloc mai eficient pentru combaterea bolii.