28:1 SPERANTA SI CURAJ
28:2 Nu putem face nimic fara curaj si perseverenta. Adresati cuvinte de speranta si curaj celor saraci si descurajati. Daca este nevoie, dovediti in mod practic, palpabil, interesul vostru de a-i ajuta cand ajung la stramtoare. Cei care au avut multe avantaje ar trebui sa-si aminteasca faptul ca ei insisi gresesc in multe lucruri si ca este dureros si pentru ei cand li se descopera greselile si ca este pus inaintea lor un model a ceea ce ar trebui ei sa fie. Amintiti-va ca bunatatea va infaptui mult mai mult decat cenzura. In timp ce incercati sa-i invatati pe altii, faceti in asa fel incat sa vada ca doriti ca ei sa atinga standardul cel mai inalt si ca sunteti gata sa le dati ajutor. Daca vor esua in unele lucruri, nu va grabiti sa-i condamnati.
28:3 Simplitatea, tagaduirea de sine, economia, lectiile esentiale pe care trebuie sa le invete cei saraci le par adesea dificile si neatragatoare.
28:4 Exemplul si spiritul lumii starnesc si nutresc in mod constant mandria, dorinta de exhibare, ingaduinta de sine, spiritul risipitor si lenevia. Aceste rele aduc mii de oameni la saracie si fac ca alte mii sa nu se poata ridica din starea de degradare si nevrednicie. Crestinii au datoria de a-i incuraja pe cei saraci sa se impotriveasca acestor influente.
28:5 Isus a venit in lume in umilinta. Descendenta Sa era de conditie umila. Maiestatea cerului, Imparatul slavei, Capetenia intregii ostiri angelice S-a smerit, acceptand firea omeneasca, si a ales apoi o viata de saracie si umilinta. El n-a fost avantajat de ocazii pe care saracii nu le au. Truda, greutatile si privatiunile au fost o parte din experienta de zi cu zi. "Vulpile au vizuini", a spus Isus, "si pasarile cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-Si odihni capul" (Luca 9,58).
28:6 Isus nu a cautat admiratia sau aplauzele oamenilor. El nu a comandat vreo armata. Nu a carmuit vreo imparatie pamanteasca. El nu i-a curtat pe cei bogati si onorati de lume pentru a obtine favoruri. Nu a pretins o pozitie intre conducatorii natiunii. A trait printre cei de conditie umila. A dispretuit distinctiile artificiale ale societatii. A ignorat descendenta regala, bogatia, talentul, invatatura si rangul.
28:7 El era Printul cerului, si totusi nu Si-a ales ucenicii dintre oameni ai legii, dintre mai mari, carturari sau farisei. El a trecut pe langa acestia, pentru ca se mandreau cu invatatura si pozitia lor. Ei stateau neclintiti in traditiile si superstitiile lor. El, care putea citi toate inimile, a ales pescari smeriti care aveau bunavointa de a se lasa invatati. El a stat la masa cu vamesii si pacatosii si s-a amestecat printre oamenii de rand, nu pentru a deveni vulgar si pamantesc cu ei, ci pentru a le prezenta principiile corecte prin cuvant si fapta si a-i inalta din degradarea si starea lumeasca in care se aflau.
28:8 Isus a cautat sa corijeze standardul gresit al lumii, dupa care era judecata valoarea oamenilor. El S-a alaturat celor saraci,
28:9 pentru a putea inlatura stigmatul pe care lumea il pusese asupra saraciei. El i-a smuls pentru totdeauna batjocura dispretului, binecuvantandu-i pe saraci, mostenitori ai imparatiei lui Dumnezeu. El ne indruma sa mergem pe calea pe care El Insusi a mers, zicand: "Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea in fiecare zi si sa Ma urmeze" (Luca 9,23).
28:10 Lucratorii crestini trebuie sa vina in intampinarea oamenilor la nivelul la care se gasesc acestia si sa-i educe nu cum sa devina mandri, ci cum sa-si zideasca un caracter. Invatati-i cum a lucrat Hristos in tagaduire de sine. Ajutati-i sa invete de la El lectiile de tagaduire de sine si sacrificiu. Invatati-i sa fie cu bagare de seama la ingaduinta de sine, in ceea ce priveste moda. Viata este prea valoroasa, prea incarcata de raspunderi solemne, sacre, pentru a fi irosita in satisfacerea eului.