15:1 MEDICUL SI LUCRAREA CUMPATARII
15:2 Multi care isi ruineaza sufletul si trupul prin folosirea tutunului sau prin intoxicare alcoolica ajung sub ingrijirea medicului. Medicul care este credincios raspunderii pe care o are trebuie sa le arate acestor pacienti cauza suferintelor lor. Dar, daca el insusi foloseste tutun sau bauturi alcoolice, ce greutate vor avea cuvintele sale? Cand el are inaintea ochilor propria sa ingaduinta, nu va sovai el oare sa puna degetul pe rana in viata pacientului sau? Cata vreme si el foloseste aceste lucruri, cum ii va putea convinge pe tineri de efectele lor nocive?
15:3 Cum poate trece un medic in comunitate drept un exemplu de curatenie si stapanire de sine, cum poate fi el un lucrator eficient pentru cauza cumpatarii, cand isi ingaduie el insusi un obicei rau? Cum poate sluji el asa cum se cuvine la capataiul celor bolnavi si celor muribunzi, cand propria sa respiratie este respingatoare, incarcata de izul de alcool sau tutun?
15:4 Cata vreme isi provoaca tulburari nervoase si isi intuneca mintea, folosind narcotice toxice, cum ar putea fi demn de increderea pe care o primeste ca fiind un medic priceput? Ce sarcina imposibila este pentru el aceea de a avea o judecata rapida sau de a opera cu precizie!
15:5 Daca el nu pazeste acele legi care ii guverneaza propria faptura, daca el alege sa-si satisfaca o placere egoista in detrimentul sanatatii mintii si corpului, nu se recunoaste el oare nepotrivit pentru a primi raspunderea fata de vietile omenesti?
15:6 Oricat de priceput si credincios ar putea fi un medic, exista in experienta sa si multe descurajari si infrangeri aparente. Adesea, straduintele sale nu reusesc sa obtina ceea ce a dorit el atat de mult. Desi sanatatea este readusa pacientilor sai, este posibil ca acest lucru sa nu fie de un real folos pentru ei insisi sau pentru lume. Multi isi recapata sanatatea numai pentru a repeta ingaduintele care au provocat boala. Ei se arunca din nou, cu aceeasi placere de mai inainte, in cercul inchis al ingaduintei de sine si al nebuniei. Lucrarea pe care a facut-o medicul pentru ei pare un efort risipit in vant.
15:7 Hristos a avut aceeasi experienta, dar, cu toate acestea, nu Si-a incetat eforturile pentru vreun suflet cuprins de suferinta. Dintre cei zece leprosi care au fost curatiti, numai unul a apreciat darul - si acesta era strain si chiar samaritean. Numai de dragul aceluia singur, Hristos i-a vindecat pe toti zece. Daca medicul nu are parte de o experienta mai buna decat cea pe care a avut-o Mantuitorul, sa invete o lectie de la Medicul Sef. Despre Hristos sta scris: "El nu va slabi, nici nu se va lasa". "Va vedea rodul muncii sufletului Lui si se va inviora" (Isaia 42,4; 53,11).
15:8 Daca nu s-ar fi gasit decat un singur suflet care sa fi acceptat Evanghelia harului Sau, pentru a-l salva, Hristos ar fi acceptat viata Lui de truda si umilinta si moartea Sa rusinoasa. Daca prin eforturile noastre va fi ridicata si innobilata o singura fiinta omeneasca si pregatita sa straluceasca in curtile Domnului, nu avem motiv sa ne bucuram?
15:9 Indatoririle medicului sunt grele si obositoare. Pentru a le indeplini cu maximum de succes, el are nevoie de o constitutie robusta si o sanatate buna. Un om sensibil sau bolnavicios nu poate suporta truda obositoare, proprie profesiei de medic. Unul caruia ii lipseste perfecta stapanire de sine nu poate deveni apt sa se ocupe de toate categoriile de boli.
15:10 Adesea privat de somn, neglijand chiar sa se hraneasca, lipsit intr-o mare masura de bucurii sociale si de privilegii religioase, medicul pare sa aiba o viata vesnic umbrita. Nenorocirile asupra carora priveste, muritorii neajutorati care doresc mult sa primeasca ajutor, contactul sau cu cei stricati, toate acestea ii amarasc inima si aproape ii naruie increderea in oameni.
15:11 In batalia cu boala si moartea, fiecare putere ii este solicitata pana la limita rezistentei. Tensiunea acestei incordari ii pune caracterul la cea mai grea incercare. Atunci are ispita cea mai mare putere. Mai mult decat practicantii oricarei alte meserii care cere vocatie, medicul are nevoie de stapanire de sine, curatie spirituala si de acea credinta care se prinde cu tarie de cer. De dragul celorlalti si pentru propriul sau bine, el nu-si poate permite sa dispretuiasca legile trupului omenesc. Usuratatea in obiceiurile fizice duce la usuratatea morala.
15:12 Singura siguranta a medicului este aceea de a actiona in orice imprejurare din principiu, intarit fiind si innobilat de o intransigenta in scopul urmarit, pe care o gasim numai la Dumnezeu. El trebuie sa ramana neclintit in desavarsirea morala a caracterului Sau. Zi de zi, ora de ora, clipa de clipa, el trebuie sa traiasca, purtandu-se ca in prezenta lumii nevazute.
15:13 Asemenea lui Moise, el trebuie sa rabde totul "ca si cum L-ar vedea pe Acela care este nevazut".
15:14 Neprihanirea isi are radacinile in evlavie. Nici un om nu poate oferi cu statornicie privirilor semenilor sai o viata pura, plina de putere, daca aceasta nu este ascunsa cu Hristos in Dumnezeu. Cu cat este mai extinsa activitatea printre oameni, cu atat trebuie sa fie mai stransa comuniunea inimii cu cerul.
15:15 Cu cat sunt mai urgente indatoririle sale si cu cat sunt mai mari raspunderile, cu atat medicul are nevoie mai mare de puterea divina. Trebuie rascumparat timpul petrecut cu lucrurile vremelnice, pentru a medita asupra lucrurilor vesnice. El trebuie sa reziste unei lumi care-i rapeste tot timpul si care va face presiuni asupra lui pentru a-l desparti de Sursa de tarie. Mai presus de oricare altul, el ar trebui, prin rugaciune si studiu al Scripturilor, sa se aseze sub scutul protector al lui Dumnezeu. El trebuie sa traiasca in contact constient, ceas de ceas, cu principiile adevarului, dreptatii si indurarii care descopera atributele lui Dumnezeu in suflet.
15:16 Exact in masura in care este primit si respectat Cuvantul lui Dumnezeu va impresiona, prin puterea si simpla atingere cu viata sa, orice actiune si orice faza de formare a caracterului. Va curati orice gand, va transforma orice dorinta. Aceia care isi vor pune toata increderea in Cuvantul lui Dumnezeu se vor purta ca niste oameni adevarati si vor fi puternici. Ei se vor ridica deasupra tuturor lucrurilor demne de dispret, pentru a trai intr-o atmosfera lipsita de orice lucru murdar.
15:17 Cand omul este in tovarasie cu Dumnezeu, telul care i-a pastrat integri pe Daniel si Iosif in mijlocul stricaciunii curtilor pagane, viata sa va fi de o puritate desavarsita. Vesmantul caracterului sau va fi nepatat. In viata sa, lumina lui Hristos nu va scadea. Steaua stralucitoare a diminetii va rasari cu o lumina statornica asupra lui intr-o slava neschimbatoare.
15:18 O asemenea vietuire va fi un element de tarie in comunitate. Va fi un zagaz inaintea raului, un loc de aparare pentru cei ispititi, o lumina calauzitoare pentru cei care, in mijlocul dificultatilor si descurajarilor, sunt in cautarea caii celei adevarate.