4:7 Isus prezentase cupa binecuvantarii inaintea acelora care isi inchipuiau ca sunt "bogati si nu duc lipsa de nimic" (Apoc, 3,17), dar ei s-au intors cu dispret de la darul plin de mila. Acela care crede ca are de toate, care gandeste ca este destul de bun, si este multumit cu starea sa, nu cauta sa devina un partas al harului si neprihanirii lui Hristos. Mandria nu simte nici o nevoie si astfel ea inchide inima in fata lui Hristos si a infinitelor binecuvantari pe care El vine sa le dea. In inima unei asemenea persoane nu este loc pentru Isus. Aceia care sunt bogati si cinstiti in ochii lor nu cer in credinta si nici nu primesc binecuvantarea lui Dumnezeu. Ei au impresia sa sunt plini si, de aceea, pleaca goi. Aceia care isi dau seama ca nu se pot mantui cu nici un chip prin ei insisi, sau ca nu sunt in stare sa faca nici un lucru bun prin ei insisi, sunt cei ce pretuiesc ajutorul pe care poate sa-l dea Hristos. Ei sunt cei saraci in duh, pe care Hristos ii numeste fericiti.