4:35 Acela care priveste la Hristos in tagaduirea Sa de Sine, in smerenia inimii Sale, va fi constrans sa zica, asa cum zicea si Daniel cand L-a vazut pe Acela care era asemenea Fiului omului: "Frumusetea puterii mele se schimba in slutenie" (Dan. 10,8). Independenta si dominatia sinelui, cu care ne preamarim de multe ori, sunt vazute in adevarata lor ticalosie, ca fiind semnele robiei lui Satana. Firea omeneasca se lupta totdeauna pentru intaietate, este totdeauna gata de cearta, dar acela care Il afla pe Isus este golit de eu, de mandrie, de iubire, de intaietate si in sufletul lui este pace. Eul este pus in slujba Duhului Sfant. Atunci nu mai ardem de dorinta de a avea locul cel mai de frunte. Nu mai avem ambitia de a da buzna si a izbi cu coatele spre a atrage atentia, ci simtim ca locul nostru cel mai inalt este la picioarele Mantuitorului. Privim la Isus, asteptand ca mana Sa sa ne conduca si glasul Sau sa ne calauzeasca. Apostolul Pavel a simtit aceasta si a zis: "Am fost rastignit impreuna cu Hristos si traiesc" dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine. Si viata pe care o traiesc acum in trup, o traiesc in credinta in Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit si S-a dat pe Sine Insusi pentru mine" (Gal.2,20).