2:1 Cap. 1 - Prefata
2:2 Predica de pe Munte este binecuvantarea cerului data lumii, - un glas de la tronul lui Dumnezeu. Ea a fost data omenirii spre a-i fi legea datoriei, lumina din cer, speranta si mangaiere in mijlocul greutatilor, bucurie si alinare in toate pribegiile si peregrinarile vietii. Aici, Printul propovaduitorilor, Maestrul- Invatator, rosteste cuvintele pe care I le-a dat Tatal.
2:3 Fericirile sunt salutul lui Hristos, nu numai pentru aceia care cred, ci pentru intreaga familie omeneasca. El pare a fi uitat pentru o clipa ca este in lume, si nu in ceruri, si foloseste salutarea care este familiara unei lumi pline de lumina. De pe buzele Sale se revarsa binecuvantari, ca izbucnirea unui suvoi de viata imbelsugata, de multa vreme stavilit.
2:4 Domnul nu ne lasa sa ne indoim catusi de putin in ce priveste trasaturile de caracter pe care El le va aproba si binecuvanta intotdeauna. El Isi intoarce privirile de la ambitiosii favoriti ai lumii acesteia, spre aceia pe care ei i-au dezmostenit, numindu-i fericiti pe toti aceia care primesc lumina si viata. Celor saraci cu duhul, celor blanzi, celor smeriti, celor intristati, celor dispretuiti, celor prigoniti, El le deschide bratele Sale ca un refugiu, zicand: "Veniti la Mine" si Eu va voi da odihna".
2:5 Domnul Hristos poate sa priveasca asupra nenorocirii omenesti, fara nici o umbra de parere de rau ca l-a creat pe om. In inima omeneasca, El vede mai mult decat pacat, mai mult decat nenorocire. In nemarginita Sa iubire si intelepciune, El vede posibilitatile omului, inaltimea la care acesta poate ajunge. Isus stie ca, desi fiintele omenesti au abuzat de insusirile lor si au distrus demnitatea data lor de Dumnezeu, totusi Creatorul trebuie sa fie proslavit prin rascumpararea lor.
2:6 Cuvintele pe care le-a rostit Domnul Hristos pe Muntele Fericirilor isi vor pastra totdeauna puterea lor. Fiecare propozitie este un giuvaer din tezaurul adevarului. Principiile enuntate in aceasta predica sunt pentru toate veacurile si pentru toate clasele sociale. Cu putere divina, Domnul Hristos Si-a exprimat credinta si nadejdea cand a pus in randul celor fericiti diferite categorii de oameni, din pricina ca si-au format caractere neprihanite. Traind viata Datatorului vietii, prin credinta in El, oricine poate ajunge tinta infatisata in cuvintele Sale.
2:7 E. G. White