9:43 Cu toate ca Luther fusese manat de Duhul lui Dumnezeu sa-si inceapa lucrarea, nu urma sa o duca mai departe fara lupte grele. Reprosurile vrajmasilor sai, prezentarile denaturate ale planurilor sale si insinuarile lor nedrepte si rautacioase cu privire la caracterul si motivele lui au navalit peste el ca un suvoi coplesitor; si n-au ramas fara efect. El avusese incredere ca fruntasii poporului, atat din biserica, cat si din scoli, se vor uni bucurosi cu el in eforturi pentru reforma. Cuvintele de incurajare din partea celor din pozitii inalte il inspirasera cu bucurie si nadejde. El vazuse deja in mod vizionar o zi mai stralucitoare pentru biserica aparand la orizont. Dar incurajarea se schimbase in repros si condamnare. Multi demnitari, atat ai statului, cat si ai bisericii, erau lamuriti cu privire la adevarul acestor teze; dar au vazut indata ca primirea acestor adevaruri va fi insotita de schimbari mari. A-i lumina si a-i reforma pe oameni insemna in realitate subminarea autoritatii Romei, a opri mii de suvoaie care acum curgeau in tezaurul ei, si in felul acesta reducerea extravagantei si luxului conducatorilor papali. Mai mult decat atat, a-i invata pe oameni sa gandeasca si sa actioneze ca fiinte responsabile, privind numai la Hristos