Printable ModeTragedia veacurilor, 37
|
37:1 Cap. 35 - Scopul papalitatii 37:2 Romanismul este privit acum de protestanti cu o bunavointa mult mai mare decat in anii de mai inainte. In acele tari unde catolicismul nu este in ascendenta si unde papistasii aleg o cale de impacare pentru a castiga influenta, acolo se arata o indiferenta crescuta fata de invataturile care despart bisericile reformate de ierarhia papala; castiga teren parerea ca, in fond, nu ne deosebim atat de mult in punctele principale, asa cum s-a presupus, si ca o mica cedare din partea noastra ne va duce la niste intelegeri mai bune cu Roma. A fost o vreme cand protestantii puneau mare pret pe libertatea de constiinta care fusese castigata atat de scump. Ei isi invatau copiii sa urasca papalitatea si sustineau ca a cauta intelegere cu Roma insemna necredinciosie fata de Dumnezeu. Dar cat de deosebite sunt sentimentele pe care le exprima acum! 37:3 Aparatorii papalitatii declara ca biserica a fost vorbita de rau, iar lumea protestanta este inclinata sa accepte aceasta declaratie. Multi sustin ca este nedrept sa judecam biserica de astazi dupa uraciunile si absurditatile care au caracterizat domnia ei in veacurile de nestiinta si de intuneric. Ei ii scuza cruzimea ingrozitoare ca fiind urmarea barbariei din vremea aceea si sustin ca influenta civilizatiei moderne i-a schimbat sentimentele. 37:4 Au uitat oare aceste persoane pretentia de infailibilitate sustinuta timp de opt sute de ani de catre aceasta putere aroganta? Departe de a fi renuntat la ea, aceasta pretentie a fost afirmata in secolul XIX cu o mai mare greutate decat oricand mai inainte. Din moment ce Roma sustine ca "biserica n-a gresit niciodata" si "dupa Scripturi nici nu va gresi" (John L. von Mosheim, Institutes of Ecclesiastical History, book 3, century II, part 2, chapter 2, section 9, note 17), cum poate renunta ea la principiile care i-au calauzit drumul in veacurile trecute? 37:5 Biserica papala nu va renunta niciodata la pretentia de infailibilitate. Ea sustine ca tot ce a facut, persecutandu-i pe aceia care au respins dogmele ei, este drept; dar n-ar repeta ea aceleasi fapte, daca i s-ar oferi ocazia? Sa fie inlaturate restrictiile impuse acum de guvernele pamantesti, iar Roma sa fie pusa din nou in puterea ei de mai inainte si foarte repede s-ar vedea o renastere a tiraniei si a persecutiei ei. 37:6 Un scriitor foarte cunoscut vorbeste astfel despre atitudinea ierarhiei papale in ceea ce priveste libertatea de constiinta si despre primejdiile care ameninta indeosebi Statele Unite datorita succesului politicii ei. 37:7 "Exista multi care cred ca este o copilarie sau o superstitie sa ne temem de catolicismul Romei in Statele Unite. Unii ca acestia nu vad nimic in caracterul si atitudinea romanistilor care sa fie impotriva institutiilor noastre libere si nu gasesc nimic iesit din comun in cresterea lor. De aceea, sa comparam mai intai unele principii fundamentale ale guvernarii noastre cu acelea ale Bisericii Catolice. 37:8 "Constitutia Statelor Unite garanteaza libertatea de constiinta. Nimic nu este mai scump si mai fundamental decat aceasta. Papa Pius IX, in Enciclica sa din 15 august 1854, spunea: ' Invataturile absurde si gresite in apararea libertatii de constiinta sunt o erezie ucigatoare - o crima, ca toate celelalte, cea mai ingrozitoare intr-un stat'. Acelasi papa, in Enciclica din 8 decembrie 1864, ii anatemiza pe 'aceia care sustin libertatea de constiinta si a inchinarii religioase' 37:9 si pe 'toti aceia care sustin ca biserica nu poate folosi forta'. 37:10 Tonul pasnic al Romei in Statele Unite nu cere implicit si o schimbare a inimii. Ea este ingaduitoare acolo unde nu are putere. Episcopul O'Connor spune: 'Libertatea religioasa este tolerata numai atata vreme cat nu reprezinta o amenintare pentru lumea catolica'... Arhiepiscopul din St. Louis spunea odata: 'Erezia si necredinta sunt crime; si in tarile crestine, ca Italia si Spania, de exemplu, unde toti oamenii sunt catolici si unde religia catolica este o parte esentiala a legii tarii, ele sunt pedepsite la fel ca celelalte crime'... 37:11 Orice cardinal, arhiepiscop sau episcop din Biserica Catolica depune un juramant de credinta fata de papa, in care se intalnesc urmatoarele cuvinte: 'Pe ereticii, schismaticii si rebelii fata de domnul nostru (papa) sau de urmasii lui, mai sus amintiti, ii voi prigoni si ma voi impotrivi lor cu toata puterea'." (Josiah Strong, Our Country, ch. 5,2-4) 37:12 Este adevarat ca exista crestini sinceri in Biserica Romano-Catolica. Mii de oameni din aceasta biserica Il slujesc pe Dumnezeu dupa cea mai buna lumina pe care o au. Lor nu li s-a ingaduit accesul la Cuvantul Sau, de aceea nu cunosc adevarul. Ei n-au vazut niciodata contrastul dintre o slujire din inima si o slujire in forme si ceremonii. Dumnezeu priveste cu dragoste plina de mila asupra acestor suflete, asa cum sunt educate intr-o credinta amagitoare si nesatisfacatoare. El va face ca razele de lumina sa patrunda prin intunericul des, care-i inconjoara. El le va descoperi adevarul asa cum este in Isus si multi inca vor lua pozitie impreuna cu poporul Sau. 37:13 Dar romanismul, ca sistem, nu este mai in armonie cu Evanghelia lui Hristos acum decat in oricare alta perioada din istoria lui. Bisericile protestante se gasesc intr-o mare intunecime, daca nu vor lua aminte la semnele vremurilor. Biserica Romana tinteste departe in planurile si in caile ei de lucru. Ea foloseste orice ocazie pentru a-si extinde influenta si a-si mari puterea in pregatirea pentru o lupta cruda si hotarata, 37:14 spre a-si recastiga controlul asupra lumii, a reincepe prigoana si a strica tot ce a facut protestantismul. Catolicismul castiga teren in orice directie. Se poate vedea cresterea numarului de biserici si de capele in tarile protestante. Priviti la popularitatea colegiilor si a seminarilor catolice in America, intr-o mare masura patronate de protestanti. Urmariti cresterea ritualismului in Anglia si frecventele dezertari catre randurile catolicilor. Aceste lucruri ar trebui sa trezeasca ingrijorarea tuturor acelora care pretuiesc principiile romane curate ale Evangheliei. 37:15 Protestantii s-au amestecat cu catolicii si au ocrotit papalitatea; ei au facut compromisuri si concesii de care chiar si papistasii au fost surprinsi cand le-au vazut si n-au putut sa le inteleaga. Oamenii inchid ochii fata de caracterul adevarat al romanismului si fata de primejdiile de care trebuie sa se teama si care provin din suprematia lui. Oamenii trebuie treziti sa se impotriveasca inaintarii acestui dusman primejdios al libertatilor religioase si civile. 37:16 Multi protestanti socotesc ca religia catolica nu este atragatoare si ca slujba ei este un sir de ceremonii fara inteles si plictisitoare. Aici gresesc. In timp ce romanismul este intemeiat pe amagire, el nu este o inselatorie grosolana si vulgara. Slujba religioasa a Bisericii Romane este un ceremonial foarte impresionant. Desfasurarea fastuoasa si ritualurile ei solemne fascineaza simturile oamenilor si aduc la tacere glasul ratiunii si al constiintei. Ochiul este incantat. Biserici marete, procesiuni impunatoare, altare de aur, racle impodobite cu pietre scumpe, picturi alese si sculpturi minunate fac apel la iubirea de frumos. Si urechea este captivata. Muzica este neintrecuta. Notele pline si profunde ale orgii, unite cu melodia multor glasuri, care se inalta in domurile inalte si printre stalpii naosului din marile catedrale, nu pot sa nu impresioneze mintea cu respect si teama. 37:17 Aceasta splendoare, pompa si ceremonie exterioara, care nu fac decat sa insele dorintele sufletului bolnav de pacat, constituie o dovada a stricaciunii interioare. Religia lui Hristos nu are nevoie de astfel de atractii pentru a o recomanda. In lumina care straluceste de la 37:18 cruce, crestinismul adevarat se arata atat de curat si de atragator, incat nici o decorare exterioara nu-i poate spori adevarata lui valoare. Frumusetea sfinteniei, a unui duh bland si linistit, este aceea care are valoare inaintea lui Dumnezeu. 37:19 Stralucirea stilului nu este in mod necesar o dovada de gandire curata si inalta. Conceptii inalte cu privire la arta, rafinament placut al gustului se gasesc deseori in mintile firesti si senzuale. Acestea sunt folosite adesea de Satana pentru a-i face pe oameni sa uite nevoile sufletului, sa piarda din vedere viitorul, viata nemuritoare, sa-i indeparteze de Ajutorul lor nemarginit si sa-i faca sa traiasca numai pentru lumea aceasta. 37:20 O religie a exteriorului este atragatoare pentru inima nerenascuta. Pompa si ceremonia slujbei catolice au o putere seducatoare, fermecatoare, prin care multi sunt amagiti; ei ajung sa priveasca Biserica Romana ca fiind chiar poarta cerului. Numai aceia care si-au infipt picioarele cu hotarare in temelia adevarului si ale caror inimi sunt reinnoite prin Duhul lui Dumnezeu sunt siguri impotriva influentei ei. Mii de oameni care nu L-au cunoscut pe Hristos printr-o experienta proprie vor fi condusi sa primeasca formele evlaviei lipsite de putere. O astfel de religie este exact ceea ce doresc multimile. 37:21 Pretentia bisericii la dreptul de a ierta ii face pe romanisti sa se simta liberi sa pacatuiasca; iar randuiala spovedaniei, fara de care iertarea ei nu este acordata, tinde si ea sa dea ingaduinta catre rau. Acela care ingenuncheaza inaintea unui om cazut si isi deschide prin marturisire gandurile ascunse si inchipuirile inimii lui, acela isi injoseste demnitatea de om si-si degradeaza toate instinctele nobile ale sufletului. Descoperind pacatele vietii lui inaintea unui preot - si el un pacatos muritor, supus greselii si prea adesea stricat de vin si imoralitate -, masura caracterului lui este coborata si, ca urmare, este patat. Conceptia lui cu privire la Dumnezeu este coborata si asemanata omenirii cazute, caci preotul sta ca reprezentant al lui Dumnezeu. Aceasta marturisire degradanta a omului fata de om este izvorul tainic din care au iesit multe din relele care manjesc lumea si o pregatesc pentru 37:22 distrugerea finala. Dar pentru acela care iubeste ingaduinta de sine, este mai placut sa-si marturiseasca pacatele unui semen muritor decat sa-si deschida sufletul inaintea lui Dumnezeu. Este mai placut firii omenesti sa faca penitente decat sa renunte la pacat; este mai usor sa-si mortifice trupul imbracat in sac, biciuit si in lanturi aspre decat sa-si rastigneasca poftele firesti. Greu este jugul pe care inima fireasca este gata sa-l poarte, in loc sa se plece si sa ia jugul lui Hristos. 37:23 Exista o asemanare izbitoare intre biserica Romei si biserica iudaica din timpul primei veniri a lui Hristos. In timp ce iudeii in ascuns calcau in picioare toate principiile Legii lui Dumnezeu, pe dinafara erau foarte rigurosi in pazirea preceptelor ei, incarcandu-le cu excese si traditii care faceau ca ascultarea sa fie grea si impovaratoare. Asa cum iudeii pretindeau ca respecta Legea, tot astfel si romanistii pretind ca respecta crucea. Ei inalta simbolul suferintelor lui Hristos, in timp ce in viata lor Il resping pe Acela pe care acesta Il reprezinta. 37:24 Papistasii asaza cruci pe biserici, pe altare si pe imbracaminte. Pretutindeni se vede insemnul crucii. Pretutindeni este onorata si inaltata pe dinafara. Dar invataturile lui Hristos sunt ingropate sub o multime de traditii fara rost, interpretari ratacite si pretentii aspre. Cuvintele Mantuitorului spuse despre iudeii bigoti se aplica in dreptul conducatorilor Bisericii Romano-Catolice cu o putere mult mai mare: "Ei leaga sarcini grele si cu anevoie de purtat si le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor sa le miste" (Matei 23,4). Suflete constiincioase sunt tinute in continua groaza, temandu-se de mania unui Dumnezeu ofensat, in timp ce multi dintre demnitarii bisericii traiesc in lux si placeri senzuale. 37:25 Inchinarea la chipuri si la moaste, invocarea sfintilor si inaltarea papei sunt nascociri ale lui Satana pentru a atrage mintile oamenilor de la Dumnezeu si de la Fiul Sau. Pentru a le desavarsi ruina, el incearca sa le intoarca atentia de la Acela prin care pot gasi mantuirea. El ii va conduce catre orice tinta care Il poate inlocui pe 37:26 Acela care a zis: "Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna" (Matei 11,28). 37:27 Efortul permanent al lui Satana este de a prezenta gresit caracterul lui Dumnezeu, natura pacatului si adevaratele probleme puse in joc in marea lupta. Denaturarile lui slabesc obligativitatea Legii divine si dau oamenilor ingaduinta sa pacatuiasca. In acelasi timp, ii face sa nutreasca idei gresite despre Dumnezeu, astfel incat sa-L priveasca mai degraba cu teama si cu ura decat cu iubire. Cruzimea caracterului sau o atribuie Creatorului; aceasta este infatisata in sistemele religiei si experimentata in felul de inchinare. In felul acesta, mintile oamenilor sunt orbite, iar Satana si le asigura ca mijloace de a lupta impotriva lui Dumnezeu. Prin conceptii gresite, privitoare la atributele divine, popoarele pagane au fost conduse sa creada ca sunt necesare sacrificii omenesti pentru a asigura favoarea Divinitatii; si astfel au fost savarsite cruzimile cele mai oribile sub diferite forme de idolatrie. 37:28 Biserica Romano-Catolica, unind formele paganismului cu cele ale crestinismului si, asemenea paganismului, reprezentand gresit caracterul lui Dumnezeu, a recurs la practici nu mai putin crude si revoltatoare. In zilele suprematiei Romei, au existat instrumente de tortura pentru a impune primirea doctrinelor ei. Pentru aceia care nu recunosteau pretentiile ei, era rezervat rugul. Au fost atatea masacre, incat nu vor putea fi niciodata cunoscute decat atunci cand vor fi descoperite la judecata. Demnitarii bisericii au studiat, sub calauzirea lui Satana, domnul lor, ce mijloace sa inventeze pentru a provoca cel mai mare chin posibil si, in acelasi timp, sa nu puna capat vietii victimei. In multe cazuri, procedeele infernale erau repetate pana la limita extrema a rezistentei omenesti, pana cand natura ceda in lupta, iar sufletul saluta moartea ca pe o scapare placuta. 37:29 Aceasta a fost soarta acelora care se impotriveau Romei. Pentru adeptii ei avea disciplina biciului, a infometarii, a privatiunilor fizice, in toate formele care pot fi concepute de mintea omeneasca, pentru a produce dezgust. Pentru a-si asigura favoarea cerului, penitentii calcau legile lui Dumnezeu prin calcarea legilor naturii. Erau invatati sa rupa legaturile pe care El le-a intemeiat pentru a binecuvanta si a inveseli 37:30 viata pamanteasca a omului. Cimitirele cuprind milioane de victime care si-au cheltuit viata in zadar, incercand sa-si supuna sentimentele naturale, pentru a reprima, ca fiind ofensatoare la adresa lui Dumnezeu, orice gand si orice sentiment de simpatie fata de semenii lor. 37:31 Daca dorim sa intelegem cruzimea hotarata a lui Satana, manifestata timp de sute de ani nu numai printre aceia care n-au auzit niciodata despre Dumnezeu, ci chiar in inima si de-a lungul intinderii crestinismului, nu avem decat sa privim istoria romanismului. Prin acest sistem gigantic de amagire, printul raului isi ajunge scopul aducand dezonoare lui Dumnezeu si nenorocire omului. Iar cand vedem cum reuseste sa se deghizeze si sa-si aduca la indeplinire lucrarea prin conducatorii bisericii, putem intelege mai bine de ce are o antipatie atat de mare fata de Biblie. Daca aceasta carte este citita, se vor descoperi mila si dragostea lui Dumnezeu; se va vedea ca El nu pune asupra oamenilor nici una din aceste poveri grele. El nu cere decat o inima zdrobita si mahnita, un spirit umil si ascultator. 37:32 Nici un exemplu din viata lui Hristos nu arata ca barbatii si femeile ar trebui sa se inchida in manastiri pentru a se pregati pentru cer. El n-a invatat niciodata ca dragostea si simpatia trebuie inabusite. Inima Mantuitorului era plina de dragoste. Cu cat omul se apropie mai mult de desavarsirea morala, cu atat mai ascutite sunt sensibilitatile lui, cu atat mai acuta este perceperea pacatului si cu atat mai profunda este simpatia pentru cel amarat. Papa pretinde ca este vicarul lui Hristos; dar cum se poate compara caracterul lui cu acela al Mantuitorului nostru? Se stie despre Hristos ca i-a condamnat vreodata pe oameni la inchisoare sau pe roata pentru ca nu I-au adus omagii ca Rege al cerului? S-a auzit glasul Lui condamnandu-i la moarte pe aceia care nu L-au primit? Cand a fost refuzat de locuitorii unui sat din Samaria, apostolul Ioan s-a umplut de indignare si a cerut: "Doamne, vrei sa poruncim sa se pogoare foc din cer si sa-i mistuie, cum a facut Ilie?" Isus a privit cu mila la ucenicul Sau si i-a mustrat spiritul aspru, zicand: "Fiul omului a venit nu ca sa piarda sufletele oamenilor, ci sa le 37:33 mantuiasca" (Luca 9,54.56). Cata deosebire este intre spiritul manifestat de Hristos si cel manifestat de pretinsul Sau vicar! 37:34 Biserica romana prezinta acum lumii o fata placuta, acoperind cu scuze raportul cruzimilor ei oribile. S-a imbracat cu o haina crestina; dar a ramas neschimbata. Toate principiile papalitatii care existau in trecut exista si astazi. Invataturile nascocite in evul mediu sunt si azi sustinute. Nimeni sa nu se amageasca. Papalitatea, pe care protestantii sunt gata acum sa o cinsteasca, este aceeasi care a condus lumea in zilele Reformei, cand oamenii lui Dumnezeu au stat cu pretul vietii lor, pentru a-i demasca nelegiuirea. Ea are aceeasi mandrie si aceeasi pretentie aroganta pe care le-a impus regilor si printilor si prin care si-a asumat prerogativele lui Dumnezeu. Spiritul ei nu este mai putin crud si despotic acum decat atunci cand a inabusit libertatea umana si i-a ucis pe sfintii Celui Preainalt. 37:35 Papalitatea este exact ce a declarat profetia ca va fi, si anume apostazia zilelor din urma (2 Tes. 2,3.4). Este unul din procedeele ei acela de a arata caracterul care va implini cel mai bine planurile ei; dar, dincolo de aspectul schimbator de cameleon, ea ascunde acelasi venin neschimbat al sarpelui. "Credinta nu trebuie pastrata fata de eretici, nici fata de persoanele suspecte de erezie" (Lenfant vol.I, p. 516), declara ea. Poate aceasta putere, al carui raport, timp de o mie de ani, este scris cu sangele sfintilor, sa fie acum recunoscuta ca o parte a bisericii lui Hristos? 37:36 Nu fara motiv s-a sustinut ca, in tarile protestante, catolicismul se deosebeste mult mai putin de protestantism decat in vremurile de demult. S-a produs o schimbare; dar schimbarea nu este in papalitate. Catolicismul, fara indoiala, se aseamana mult cu protestantismul care exista astazi, deoarece protestantismul a degenerat atat de mult din zilele reformatorilor. 37:37 In timp ce bisericile protestante au cautat favoarea lumii, iubirea cea falsa le-a orbit ochii. Le place sa creada ca raul este bun, iar urmarea 37:38 inevitabila este ca vor ajunge sa considere binele ca fiind rau. In loc sa stea in apararea credintei date sfintilor o data pentru totdeauna, se scuza acum fata de Roma pentru parerile pe care le au despre ea, lipsite de dragoste, cerand iertare pentru ingustimea lor. 37:39 O mare categorie de oameni, chiar si dintre aceia care nu au nici o simpatie fata de romanism, inteleg putin primejdia care vine din puterea si din influenta ei. Multi sustin ca intunericul intelectual si moral, care predomina in evul mediu, a favorizat raspandirea dogmelor, superstitiilor si a persecutiilor ei si ca intelepciunea mai vasta din timpurile moderne, extinderea generala a cunostintei si cresterea tolerantei in materie de religie exclud o reinviere a intolerantei si a tiraniei. Chiar si numai gandul ca va exista o asa stare de lucruri, in acest veac luminat, este luat in ras. Este adevarat ca o lumina mare, intelectuala, morala si religioasa straluceste peste aceasta generatie. In paginile descoperite ale Cuvantului sfant al lui Dumnezeu, a fost revarsata lumina din cer asupra lumii. Dar trebuie sa ne amintim ca cu cat este mai mare lumina revarsata, cu atat mai mare este intunericul acelora care o pervertesc si o resping. 37:40 Un studiu cu rugaciune al Bibliei le-ar arata protestantilor caracterul adevarat al papalitatii si i-ar face sa o deteste si sa se fereasca de ea; dar multi sunt atat de intelepti, dupa parerea lor, incat nu simt nevoia sa-L caute cu umilinta pe Dumnezeu pentru a fi condusi la adevar. In timp ce se mandresc cu iluminarea lor, ei nu cunosc nici Scripturile si nici puterea lui Dumnezeu. Ei trebuie sa aiba unele mijloace pentru a-si linisti constiinta si cauta ceea ce este mai putin spiritual si umilitor. Ceea ce doresc ei este o metoda de a-L uita pe Dumnezeu, dar care sa treaca drept o metoda de a-si aminti de El. Papalitatea este pregatita sa faca fata tuturor acestor nevoi. Ea este pregatita pentru cele doua categorii de oameni, care cuprind aproape intreaga lume - aceia care doresc sa fie mantuiti prin meritele lor si aceia care ar vrea sa fie mantuiti in pacatele lor. Acesta este secretul puterii ei. 37:41 O vreme de mare intuneric intelectual s-a dovedit a fi 37:42 favorabila succesului papalitatii. Se va dovedi totusi ca o vreme de mare lumina intelectuala este in aceeasi masura favorabila succesului ei. In veacurile trecute, cand oamenii nu aveau Cuvantul lui Dumnezeu si nu cunosteau adevarul, ochii le-au fost legati si mii au fost prinsi in lat, nevazand plasa intinsa pentru picioarele lor. In aceasta generatie, sunt multi ai caror ochi sunt orbiti de stralucirea speculatiilor omenesti, "stiinta pe nedrept numita astfel"; ei nu vad plasa si intra in ea de parca ar fi legati la ochi. Dumnezeu a intentionat ca puterile intelectuale ale omului sa fie socotite ca un dar de la Facatorul lor si sa fie folosite in slujba adevarului si a neprihanirii; dar cand se cultiva mandria si ambitia, iar oamenii isi inalta propriile teorii mai presus de Cuvantul lui Dumnezeu, atunci inteligenta poate produce mai multa paguba decat nestiinta. In felul acesta, stiinta falsa din zilele noastre, care submineaza credinta in Biblie, se va dovedi tot atat de plina de reusita in pregatirea caii pentru primirea papalitatii, cu formele ei placute, asa cum lipsa de cunoastere a deschis calea pentru dezvoltarea ei in evul mediu. 37:43 In miscarile care se dezvolta acum in Statele Unite, cu scopul de a asigura sprijinul statelor in favoarea institutiilor si a practicilor bisericii, protestantii merg pe calea papalitatii. Ba mai mult, ei deschid usa ca papalitatea sa-si recastige, in America protestanta, suprematia pe care a pierdut-o in Lumea Veche. Si ceea ce da o mai mare insemnatate acestei miscari este faptul ca principala tinta care se urmareste este impunerea pazirii duminicii - o practica ce-si are originea in Roma si pe care ea o pretinde ca semn al autoritatii sale. Acesta este spiritul papalitatii - spiritul de conformare la practicile lumesti, venerarea traditiilor omenesti mai presus de poruncile lui Dumnezeu - care patrunde in bisericile protestante si le conduce sa faca aceeasi lucrare de inaltare a duminicii, lucrare pe care papalitatea a facut-o inaintea lor. 37:44 Daca cititorul vrea sa inteleaga mijloacele ce vor fi folosite in lupta care se apropie cu grabire, nu are decat sa revada raportul 37:45 despre mijloacele pe care Roma le-a folosit pentru acelasi scop in veacurile trecute. Daca vrea sa cunoasca modul in care papistasii si protestantii uniti vor proceda cu aceia care leapada dogmele lor, sa cerceteze spiritul pe care Roma l-a manifestat fata de Sabat si de aparatorii lui. 37:46 Edictele regale, conciliile generale si randuielile bisericii, sustinute de puterea pamanteasca, au fost treptele prin care sarbatoarea pagana a atins pozitia de cinste in lumea crestina. Prima masura publica ce impune pazirea duminicii a fost legea emisa de Constantin (anul 321 d.Hr.; vezi notele suplimentare). Acest edict le cerea orasenilor sa se odihneasca in "venerabila zi a soarelui", dar le ingaduia taranilor sa-si continue lucrarile agricole. Cu toate ca initial era o institutie pagana, a fost impusa de imparat dupa primirea, cu numele, a crestinismului. 37:47 Mandatul regal nedovedindu-se destul de puternic pentru inlocuirea autoritatii divine, Eusebiu, un episcop care cauta favoarea printilor si care era un prieten deosebit si un lingusitor al lui Constantin, a formulat sustinerea ca Hristos a schimbat Sabatul in duminica. Nu s-a adus nici macar o singura marturie din Scripturi, ca dovada in favoarea invataturii noi. Insusi Eusebiu, fara sa vrea, recunoaste falsitatea ei si arata catre adevaratii autori ai schimbarii. "Toate lucrurile", spunea el, "care trebuiau sa fie facute in Sabat au fost transferate in Ziua Domnului." (Robert Cox, Sabbath Laws and Sabbath Duties, p. 538). Insa argumentul cu privire la duminica, in ciuda lipsei lui de temeinicie, a slujit la incurajarea oamenilor pentru a calca Sabatul Domnului. Toti aceia care doreau sa fie onorati de lume au primit sarbatoarea populara. 37:48 Cand papalitatea s-a statornicit temeinic, lucrarea de inaltare a duminicii a continuat. Pentru o vreme, oamenii se ocupau cu lucrarile agricole atunci cand nu veneau la biserica, dar ziua a saptea era inca privita ca Sabat. Dar schimbarea s-a produs fara intrerupere. Celor implicati in slujbele sfinte le era interzis sa se amestece intr-o judecata, in vreo discutie particulara cu privire la duminica. La scurta vreme dupa aceea, tuturor persoanelor, de orice rang, li s-a poruncit 37:49 sa se opreasca de la munca obisnuita, sub pedeapsa unei amenzi pentru oamenii liberi si a loviturilor in cazul robilor. Mai tarziu, s-a decretat ca cei bogati sa fie pedepsiti cu pierderea a jumatate din avere; si, in cele din urma, daca staruie, sa fie facuti robi. Clasele de jos aveau sa sufere o exilare definitiva. 37:50 S-a facut apel si la minuni. Printre altele, s-a spus ca un gospodar care tocmai voia sa-si are ogorul duminica si-a curatat plugul cu un fier, iar fierul i s-a lipit de mana si timp de doi ani l-a purtat, "spre marea lui durere si rusine". (Francis West, Historical and Practical Discourse on the Lord's Day, p. 174) 37:51 Mai tarziu, papa a dat indrumari ca preotii de parohie sa-i mustre pe calcatorii duminicii, sa-i invite sa mearga la biserica si sa-si spuna rugaciunile, ca sa nu aduca vreo calamitate asupra lor si asupra vecinilor. Un conciliu ecleziastic a emis un alt argument, de atunci folosit pe scara larga si de catre protestanti, si anume ca, daca au fost lovite de trasnet persoane care lucrau duminica, acesta trebuie sa fie adevaratul Sabat. "Este clar", spuneau prelatii, "cat de neplacuta Ii este lui Dumnezeu calcarea acestei zile. Atunci s-a facut o chemare ca preotii si pastorii, regii si printii si toti oamenii credinciosi sa depuna toate eforturile si toata grija pentru ca aceasta zi sa fie repusa in cinste, iar pentru bunul nume al crestinatatii, sa fie pazita cu mai multa evlavie in vremea care vine." (Thomas Morer, Dicourse in Six Dialogues on the Name, Notion, and Observation of the Lord's Day, p. 271) 37:52 Decretele conciliilor dovedindu-se nesatisfacatoare, autoritatile pamantesti au fost rugate sa emita un edict care sa raspandeasca groaza in inimile oamenilor si sa-i oblige sa se opreasca de la lucru duminica. La un sinod tinut la Roma, toate hotararile anterioare au fost reafirmate cu o putere si cu o solemnitate mai mare. Ele au fost introduse chiar in legile bisericesti si impuse de autoritatea civila in aproape intreaga crestinatate. (Vezi Heylyn, History of the Sabbath, p. 2, cap. 5, sec. 7.) 37:53 Lipsa autoritatii scripturistice pentru pazirea duminicii a dat ocazie inca la multe necazuri. Oamenii puneau la indoiala dreptul invatatorilor de a trece cu vederea declaratiile pozitive ale lui Iehova: "Ziua a saptea este Sabatul Domnului Dumnezeului tau", pentru a cinsti ziua soarelui. Pentru a suplini lipsa marturiilor biblice, erau necesare alte solutii. Un aparator zelos al duminicii, care a vizitat bisericile din Anglia la sfarsitul secolului XII, a intalnit impotriviri din partea martorilor credinciosi pentru adevar; si straduintele lui au fost atat de neroditoare, incat a plecat din tara pentru o bucata de vreme si a cautat in toate partile cateva mijloace pentru a-si sustine invataturile. Cand s-a intors, lipsa a fost completata, iar straduintele lui ulterioare au fost insotite de un mai mare succes. A adus cu el un sul, despre care sustinea ca este de la Dumnezeu si care continea porunca necesara pentru pazirea duminicii, cu amenintari grozave pentru a inspaimanta pe cel neascultator. Acest document pretios - o contrafacere josnica, la fel ca institutia care trebuia sa fie sustinuta - se spunea ca a cazut din cer si ca a fost gasit in Ierusalim, pe altarul sfantului Simeon, la Golgota. Dar, de fapt, palatul pontifical de la Roma a fost izvorul din care a iesit. Fraudele si falsificarile folosite pentru cresterea puterii si pentru prosperitatea bisericii au fost socotite legale in toate veacurile de catre ierarhia papala. 37:54 Sulul interzicea lucrul sambata, de la ceasul al noualea, ora trei dupa-amiaza, pana luni, la rasaritul soarelui; s-a declarat ca autoritatea lui a fost confirmata de mai multe minuni. S-a spus ca persoane care au lucrat peste timpul randuit au fost lovite de paralizie. Un morar care a incercat sa-si macine graul a vazut, in loc de faina, un suvoi de sange, iar roata morii s-a oprit, cu toate ca avea apa destula. O femeie care si-a pus aluatul in cuptor l-a gasit necopt cand l-a scos, desi cuptorul era incins. O alta femeie, care s-a hotarat sa-l lase pana luni, l-a gasit a doua zi facut paini si copt de puterea divina. 37:55 Un barbat care a preparat painea sambata, dupa ceasul al noualea, a constatat, atunci cand a rupt-o, a doua zi dimineata, ca din ea a curs sange. Prin asemenea nascociri absurde si superstitioase au incercat aparatorii duminicii sa-i intareasca sfintenia. (Vezi Roger de Hoveden, Annals, vol. 2, pp. 528-530.) 37:56 In Scotia, ca in Anglia, a fost asigurata o respectare mai mare a duminicii, atasand la ea o parte din vechiul Sabat. Insa timpul cat se cerea sa fie sfintita a fost diferit. Un edict din partea regelui Scotiei declara ca "Sambata de la ora 12, la amiaza, ar trebui socotita sfanta" si ca nici un om, de la ceasul acela si pana luni dimineata, sa nu se angajeze in treburi lumesti (Morer, pp. 290,291). 37:57 Insa, in ciuda tuturor eforturilor pentru a intemeia sfintenia duminicii, chiar si papistasii au marturisit in public autoritatea divina a Sabatului si originea omeneasca a institutiei prin care fusese inlocuit. In secolul XVI, un conciliu papal a declarat in mod deschis: "Sa-si aminteasca toti crestinii ca ziua a saptea a fost consacrata de Dumnezeu si a fost primita si pazita nu numai de catre iudei, ci si de toti ceilalti care pretind ca se inchina lui Dumnezeu; cu toate ca noi, crestinii, am schimbat Sabatul lor in ziua Domnului" (Idem, pp. 281,282). Aceia care au calcat Legea divina nu erau nestiutori cu privire la caracterul lucrarii lor. Ei se asezau in mod deliberat deasupra lui Dumnezeu. 37:58 Un exemplu izbitor al procedeului Romei fata de aceia care nu erau de acord cu ea a fost prigonirea indelungata si sangeroasa a valdenzilor, dintre care unii erau pazitori ai Sabatului. Altii au suferit la fel pentru credinciosia lor fata de porunca a patra. Istoria bisericilor din Etiopia si Abisinia este semnificativa, in mod deosebit. In mijlocul intunecimii evului mediu, crestinii din Africa Centrala, pierduti din vedere si uitati de lume, s-au bucurat timp de mai multe veacuri de libertatea exercitarii credintei lor. Dar, in cele din urma, Roma a aflat de existenta lor si imparatul Abisiniei a fost in curand determinat sa-l recunoasca 37:59 pe papa ca vicar al lui Hristos. Au urmat si alte concesii. A fost dat un edict care interzicea pazirea Sabatului sub cele mai aspre pedepse. (Vezi Michael Geddes, Church History of Ethiopia, pp. 311,312.) Dar tirania papala a devenit in curand un jug atat de chinuitor, incat etiopienii s-au hotarat sa-l arunce de pe grumaz. Dupa o lupta teribila, romanistii au fost alungati din dominioanele lor, iar vechea credinta a fost restabilita. Bisericile s-au bucurat iarasi de libertatea lor si n-au uitat niciodata lectia pe care o invatasera cu privire la amagire, la fanatism si puterea despotica a Romei. In linistea singuratatii lor, s-au multumit sa ramana necunoscute restului crestinatatii. 37:60 Bisericile din Africa au tinut Sabatul asa cum era tinut de biserica papala inainte de apostazia ei deplina. In timp ce tineau ziua a saptea in ascultare de porunca lui Dumnezeu, se retineau de la lucru duminica, in conformitate cu obiceiul bisericii. Pentru obtinerea puterii supreme, Roma a calcat in picioare Sabatul lui Dumnezeu pentru a-l inalta pe al ei; dar bisericile din Africa, ascunse timp de aproape o mie de ani, nu au fost atinse de aceasta apostazie. Cand au fost aduse sub stapanirea Romei, au fost obligate sa paraseasca Sabatul adevarat si sa-l inalte pe cel fals; dar, de indata ce si-au castigat independenta, s-au reintors la ascultarea de porunca a patra. (Vezi notele suplimentare.) 37:61 Aceste rapoarte ale trecutului descopera cu claritate vrajmasia Romei fata de Sabatul adevarat si fata de aparatorii lui, precum si mijloacele pe care le foloseste pentru a cinsti institutia pe care a creat-o. Cuvantul lui Dumnezeu ne invata ca aceste scene urmeaza sa se repete atunci cand romano-catolicii si protestantii se vor uni pentru inaltarea duminicii. 37:62 Profetia din Apocalipsa capitolul 13 declara ca puterea reprezentata de fiara cu coarne ca de miel va face ca "pamantul si cei ce locuiesc pe el" sa se inchine papalitatii, simbolizate acolo prin fiara "asemenea unui leopard". Fiara cu doua coarne va spune si ea "celor ce locuiesc 37:63 pe pamant sa faca o icoana fiarei"; si mai departe va porunci tuturor, mari si mici, bogati si saraci, liberi si robi", sa primeasca semnul fiarei (Apoc. 13,11-16). S-a aratat ca Statele Unite sunt puterea reprezentata prin fiara cu coarne ca de miel si ca aceasta profetie se va implini atunci cand Statele Unite vor impune pazirea duminicii, pe care Roma o pretinde ca recunoastere deosebita a suprematiei ei. Dar in acest omagiu fata de papalitate, Statele Unite nu vor fi singure. Influenta Romei, in tarile care odinioara i-au recunoscut stapanirea, este departe de a fi nimicita. Iar profetia prevesteste o restaurare a puterii ei: "Unul din capetele ei parea ranit de moarte; dar rana de moarte fusese vindecata. Si tot pamantul se mira dupa fiara" (vers. 3). Primirea ranii de moarte arata catre caderea papalitatii in anul 1798. Dupa aceea, spune profetul, "rana de moarte s-a vindecat si tot pamantul se mira dupa fiara". Pavel declara lamurit ca "omul pacatului" va continua pana la a doua venire (2 Tes. 2,3-8). Chiar la incheierea vremii, el va conduce lucrarea de amagire. Iar Ioan declara, referindu-se tot la papalitate: "Si toti locuitorii pamantului i se vor inchina, toti aceia al caror nume n-a fost scris, de la intemeierea lumii, in cartea vietii Mielului, care a fost junghiat" (Apoc. 13,8). Atat in lumea veche, cat si in cea noua, papalitatea va primi inchinare prin cinstea data institutiei duminicii, care se intemeiaza numai pe autoritatea bisericii romane. 37:64 Inca de la mijlocul secolului al XIX-lea, in Statele Unite cercetatorii profetiei au prezentat lumii aceasta marturie. In evenimentele care au loc acum se vede o inaintare rapida catre implinirea acestei profetii. La invatatorii protestanti, se vede aceeasi pretentie la autoritatea divina in favoarea pazirii duminicii si aceeasi lipsa de dovezi scripturistice ca la conducatorii papali, care au nascocit minuni pentru a umple locul unei porunci de la Dumnezeu. Sustinerea ca judecatile lui Dumnezeu vin asupra oamenilor din cauza calcarii 37:65 sabatului duminical se va repeta; deja a inceput sa fie sustinuta. Si o miscare pentru impunerea pazirii duminicii castiga teren cu repeziciune. 37:66 Uimitoare este biserica romana in subtilitatea si siretenia ei. Ea poate citi ce trebuie sa se intample. Ea isi asteapta vremea, vazand ca bisericile protestante ii dau onoare primind sabatul cel fals si ca se pregatesc sa-l impuna prin aceleasi mijloace pe care le-a folosit ea in zilele de odinioara. Aceia care resping lumina adevarului vor cauta iarasi ajutor la aceasta asa-zisa putere infailibila, pentru a inalta o institutie care si-a avut originea o data cu ea. Cu cata bucurie va veni in ajutorul protestantilor pentru aceasta lucrare, nu este greu de presupus. Cine intelege mai bine decat conducatorii papali cum sa-i trateze pe aceia care nu asculta de biserica? 37:67 Biserica Romano-Catolica, cu toate ramificatiile ei in lumea intreaga, formeaza o organizatie vasta, sub stapanirea scaunului papal si destinat sa slujeasca intereselor lui. Milioanele lui de credinciosi din toate tarile globului sunt instruiti sa se tina legati in supunere fata de papa. Oricare le-ar fi nationalitatea sau guvernamantul, ei trebuie sa priveasca autoritatea bisericii mai presus de oricare alta. Cu toate ca au jurat credinta fata de stat, in spatele acestuia sta votul de ascultare fata de Roma, care il dezleaga de oricare alt angajament impotriva intereselor ei. 37:68 Istoria sta ca martora a eforturilor ei persistente si maiestrite de a se amesteca in treburile natiunilor; iar dupa ce a castigat un cap de pod, ii promoveaza scopurile, chiar cu pretul ruinarii conducatorilor si a poporului. In anul 1204, papa Inocentiu al III-lea a smuls de la Petru II, regele Aragonului, urmatorul juramant extraordinar: "Eu, Petru, regele aragonezilor, marturisesc si fagaduiesc sa fiu totdeauna credincios si ascultator fata de domnul meu, papa Inocentiu, fata de urmasii lui catolici si fata de Biserica Romana si sa pastrez cu credinciosie regatul in ascultare fata de el, aparand credinta catolica si persecutand stricaciunea eretica" 37:69 (John Dowling, The History of Romanism, b. 5, cap. 6, sec. 55). Aceasta este in armonie cu pretentiile privitoare la puterea pontifului roman, "ca este legal pentru el sa-i dea jos pe imparati" si "ca ii poate dezlega pe supusii lui de supunerea fata de conducatorii nedrepti" (Mosheim, b. 3, cent. II, p. 2, c. 2, sec. 9, nota 17; vezi si note suplimentare). 37:70 Sa nu se uite ca infumurarea Romei nu se schimba niciodata. Principiile lui Grigore al VII-lea si ale lui Inocentiu al III-lea sunt si astazi principiile Bisericii Romano-Catolice. Si daca ar avea numai puterea, le-ar pune in practica acum cu tot atata vigoare ca in veacurile trecute. Putin isi dau seama protestantii ce fac atunci cand isi propun sa primeasca ajutorul Romei in lucrarea de inaltare a duminicii. In timp de ei urmaresc implinirea scopului lor, Roma tinteste sa-si restabileasca puterea, sa-si refaca suprematia pierduta. O data stabilit in Statele Unite principiul ca biserica poate folosi sau poate controla puterea statului; ca randuielile religioase pot fi impuse prin legi civile; pe scurt, ca autoritatea bisericii si a statului trebuie sa domine constiinta, triumful Romei in aceasta tara este asigurat. 37:71 Cuvantul lui Dumnezeu a avertizat cu privire la primejdia care se apropie; daca acesta este neglijat, atunci lumea protestanta va vedea care sunt in realitate scopurile Romei, numai ca atunci va fi prea tarziu pentru a scapa din cursa. Ea creste pe nesimtite in putere. Invataturile ei isi exercita influenta in salile legiuitoare, in biserici si in inimile oamenilor. Ea isi inalta constructii masive si semete in ale caror ascunzisuri tainice se vor repeta persecutiile de odinioara. Pe ascuns si nebanuit, ea isi intareste fortele pentru a-si indeplini scopurile atunci cand va veni timpul sa loveasca. Tot ce doreste este o pozitie avantajoasa, si aceasta i s-a dat deja. In curand, vom vedea si vom simti care este scopul elementului roman. Toti aceia care vor crede si vor asculta de Cuvantul lui Dumnezeu vor starni prin aceasta mustrarea si persecutia. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: