3:63 Noi nu cunoastem cat de mult Ii datoram lui Hristos pentru pacea si ocrotirea de care ne bucuram. Puterea restrictiva a lui Dumnezeu este aceea care fereste omenirea de a cadea cu totul sub stapanirea lui Satana. Cel neascultator si nerecunoscator are multe motive de recunostinta fata de mila si indelunga rabdare a lui Dumnezeu, care tine in frau puterea cruda si raufacatoare a celui rau. Dar atunci cand oamenii trec peste limitele rabdarii divine, aceasta putere este retrasa. Dumnezeu nu sta inaintea pacatosului ca un executor al sentintei date impotriva nelegiuirii; dar ii lasa pe cei care au respins mila Sa sa culeaga ceea ce au semanat. Orice raza de lumina respinsa, orice avertizare dispretuita sau neluata in seama, orice pasiune ingaduita, orice calcare a Legii lui Dumnezeu este o samanta semanata, care aduce un seceris ce nu da gres. Duhul lui Dumnezeu, caruia pacatosul I s-a impotrivit cu inversunare este in cele din urma retras de la acesta, si atunci nu mai are nici o putere sa-si stapaneasca pornirile rele ale sufletului si nici o ocrotire fata de rautatea si vrajmasia lui Satana. Distrugerea Ierusalimului este o avertizare infricosata si solemna pentru toti aceia care glumesc cu posibilitatile harului divin si se impotrivesc chemarilor milei dumnezeiesti. Niciodata n-a existat o marturie mai hotarata cu privire la ura lui Dumnezeu fata de pacat si la pedeapsa sigura care va cadea peste cel vinovat.