Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Web / Tragedia veacurilor

Tragedia veacurilor 19:25


19:25 "Zguduitura cutremurului a fost urmata imediat de prabusirea tuturor bisericilor si manastirilor si aproape a tuturor cladirilor publice mari si a peste un sfert din celelalte case. La aproape doua ore dupa cataclism, focul a izbucnit in mai multe cartiere, mistuind orasul cu deosebita violenta timp de trei zile, incat acesta a fost cu totul pustiit. Cutremurul s-a produs intr-o zi de sarbatoare, cand bisericile si manastirile erau arhipline de oameni, dintre care foarte putini au scapat" (Encyclopedia Americana, art. Lisabon, ed. 1831). Groaza poporului era dincolo de orice imaginatie. Nimeni nu plangea, era mai presus de lacrimi. Toti alergau incoace si incolo, innebuniti de groaza si uimire, batandu-si fetele si pieptul strigand: "Misericordia! A venit sfarsitul lumii!" Mamele isi uitasera copiii si alergau tinand crucifixuri in brate. Din nefericire, multi au alergat in biserici pentru ocrotire; dar in zadar se invocau lucrurile sfinte, in zadar imbratisau altarele sarmanele fapturi; statui, preoti si oameni au fost ingropati intr-o ruina comuna". S-a apreciat ca 90.000 de persoane si-au pierdut viata in acea zi fatala.