12:3 Conducatorii Romei au vazut cu groaza pana unde se ridicase dusmania impotriva lor. Cu toate ca la inceput se bucurasera de moartea lui Luther, acum cautau sa se ascunda de mania poporului. Dusmanii lui nu fusesera atat de tulburati de faptele sale indraznete cand era printre ei, cum erau acum dupa rapirea lui. Aceia care, in mania lor, cautasera sa-l distruga pe indraznetul reformator se umplusera de teama acum, cand el devenise un prizonier neajutorat. "Singura cale care ne mai ramane pentru a ne salva", spunea unul dintre ei, "este sa aprindem tortele si sa-l cautam pe Luther in toata lumea pentru a-l reda natiunii care-l cere." (D'Aubigné, b.9, cap.1). Edictul imparatului parea sa devina fara valoare. Legatii papali s-au umplut de indignare cand au vazut ca li se dadea cu mult mai putina atentie decat sortii lui Luther.