9:1 Ganduri despre educatie
9:2 Nici o lucrare intreprinsa vreodata de catre om nu presupune mai multa grija si dibacie ca instruirea si educarea corespunzatoare a tinerilor si copiilor. Nu exista influente atat de puternice ca cele care ne impresoara in primii ani ai vietii. Inteleptul spune: "Invata pe copil calea pe care trebuie sa o urmeze si cand va imbatrani nu se va abate de la ea" (Proverbe 22, 6). Fiinta umana are trei componente, iar instruirea pe care o cere imperios Solomon cuprinde dezvoltarea corespunzatoare a puterilor fizice, intelectuale si morale. Pentru a duce bine la indeplinire aceasta lucrare, parintii si profesorii trebuie sa inteleaga ei insisi "calea pe care trebuie sa o urmeze copilul". Aceasta inseamna mai mult decat o cunoastere dobandita din carti sau invatarea din scoala. Aceasta inseamna a te deprinde cu exercitiul cumpatarii, bunatatea frateasca si evlavia; indeplinirea datoriei fata de noi insine, fata de semenii nostri si fata de Dumnezeu.
9:3 Instruirea copiilor trebuie sa fie calauzita de un principiu diferit de cel care sta la baza invatarii animalelor necuvantatoare. Animalul nu are altceva de invatat decat sa se supuna stapanului sau, insa copilul trebuie invatat cum sa se stapaneasca pe el insusi. Vointa trebuie invatata sa asculte ceea ce dicteaza ratiunea si constiinta. Un copil poate fi disciplinat astfel, incat sa nu aiba, exact ca si animalul, o vointa a lui insusi, individualitatea lui pierzandu-se in cea a invatatorului sau. O astfel de invatare este neinteleapta, iar efectele dezastruoase. Copiii educati astfel vor avea deficiente in privinta luarii deciziilor si puterea de a fi hotarati. Ei nu sunt invatati sa actioneze din principiu; puterile ratiunii nu sunt intarite prin exercitiu. Pe cat este cu putinta, fiecare copil trebuie educat astfel, incat sa prinda incredere in sine, sa poata fi independent. Prin punerea la lucru a diferitelor sale capacitati, el va invata in ce este mai puternic si in ce este deficitar. Un educator intelept va acorda atentie speciala dezvoltarii trasaturilor mai slabe, astfel incat copilul sa-si poata forma un caracter echilibrat, armonios.
9:4 In unele scoli si familii, copiii par a fi
9:5 bine educati, atata timp cat sunt sub disciplina celorlalti; insa, cand sistemul de reguli care i-a tinut in frau nu mai exista, ei par a fi incapabili sa gandeasca, sa actioneze sau sa decida singuri. Daca ar fi fost invatati sa-si puna la lucru propria lor judecata cat de repede si cat de practic posibil, raul ar fi putut fi impiedicat. Insa ei au fost atat de mult stapaniti de parinti sau de profesori, incat s-au bizuit in totul numai pe ei. Acela care cauta sa contopeasca individualitatea elevilor sai in individualitatea lui, in asa fel incat ratiunea, judecata si constiinta sa fie supuse controlului sau, isi asuma o raspundere nejustificata si infricosatoare. Cei care isi educa elevii ca acestia sa simta ca sta in puterea lor sa devina oameni folositori si onorati vor fi oamenii care vor avea cel mai mare succes in permanenta. Pentru observatorii nechibzuiti, lucrarea lor s-ar putea sa nu para de cel mai mare folos si sa nu fie asa de mult apreciata ca cea a profesorului care detine controlul absolut, insa viata de mai tarziu a elevilor va arata rezultatele unui plan de educatie mai bun.
9:6 Atat parintii, cat si profesorii sunt in primejdia de a comanda si dicta prea mult, in acelasi timp insa au esuat in a avea o relatie sociala cu copiii si elevii lor. Ei mentin o rezerva prea mare si isi exercita autoritatea intr-o maniera rece, lipsita de simpatie, care are tendinta de a respinge, in loc de a castiga increderea si afectiunea. Daca si-ar aduna mai des copiii in jurul lor si ar manifesta interes fata de ceea ce fac ei, chiar si pentru sporturile pe care le practica, parintii si educatorii ar castiga iubirea si increderea celor mici, iar lectia respectului si ascultarii ar fi invatata mult mai repede; caci dragostea este cel mai bun invatator. Un interes asemanator dovedit fata de tineri va asigura rezultate asemanatoare. Inima tanara este grabnica in a raspunde atingerii pline de simpatie.
9:7 Sa nu uitati niciodata ca educatorul trebuie sa fie ceea ce doreste ca elevii sai sa devina. Iata de ce principiile si obiceiurile sale trebuie considerate de o mai mare importanta chiar si decat calificarea lui profesionala. El ar trebui sa fie un om care se teme de Dumnezeu si simte responsabilitatea pentru lucrarea Sa. El trebuie sa inteleaga
9:8 importanta educatiei fizice, mintale si morale si ar trebui sa dea importanta cuvenita fiecareia. Cel care vrea sa-si stapaneasca elevii trebuie mai intai ca el sa fie stapan pe el insusi. Pentru a le castiga dragostea, el trebuie sa le arate, prin privire, cuvant si fapta, ca inima lui este plina de dragoste pentru ei. In acelasi timp, hotararea si decizia sunt indispensabile in lucrarea de formare a unor deprinderi corecte si de dezvoltare a unor caractere nobile.
9:9 Educatia fizica ar trebui sa ocupe un loc important in orice sistem de educatie. Este datoria parintilor si a profesorilor de a cunoaste organismul omenesc si legile de care este guvernat si, pe cat este posibil, sa le asigure copiilor si elevilor lor ceea ce constituie cea mai mare dintre toate binecuvantarile de pe pamant, "o minte sanatoasa intr-un corp sanatos". Zeci de mii de copii mor in fiecare zi, iar altii sunt lasati sa se tarasca intr-o viata mizerabila, poate de pacat, datorita ignorantei si neglijentei parintilor si profesorilor.
9:10 Multe mame petrec ore sau chiar zile in sir in lucru inutil, numai pentru etalare, si, in acelasi timp, nu au timp sa capete informatiile necesare pentru a sti cum sa pastreze sanatatea copiilor lor. Ele incredinteaza sanatatea acestora pe mana doctorului, iar sufletele lor pe mana pastorului, ca sa nu fie deranjate in inchinarea lor in fata modei. Cunoasterea minunatelor mecanisme pe baza carora functioneaza trupul omenesc, intelegerea dependentei unui organ de altul in vederea functionarii sanatoase a acestora constituie o lucrare pentru care aceste mame nu prezinta interes. Cat despre influenta reciproca dintre minte si trup, ele stiu foarte putin. Iar mintea, aceasta inzestrare extraordinara care uneste finitul cu infinitul, ele nu o pot intelege.
9:11 Timp de generatii intregi, sistemul popular de educatie si in special pentru copii a fost distrugator pentru sanatate si chiar pentru viata in sine. Copiii mici petreceau cinci sau chiar sase ore pe zi in sali de clasa aerisite necorespunzator sau insuficient de mari. Aerul din astfel de incaperi devine otravitor pentru plamanii care il inhaleaza. Si in aceste locuri, copiii mici, cu corpurile lor active,
9:12 cu mintea fara astampar, au fost tinuti fara ocupatie in timpul zilelor lungi de vara, cand lumea de afara ii chema sa adune sanatate si fericire impreuna cu pasarelele si florile. Multi copii, in cel mai fericit caz, se bucura foarte putin de viata. Inchiderea in scoala ii face nervosi si bolnaviciosi. Corpurile lor ajung pipernicite din lipsa de exercitiu si datorita starii de epuizare a sistemului nervos. Daca firul vietii se stinge, parintilor si profesorilor nici nu le trece prin cap ca ei ar avea vreo vina. Nenorocirea care i-a lovit este privita ca fiind o hotarare speciala a Providentei, cand, de fapt, adevarul este ca ignoranta fara scuza si neglijarea legilor naturale sunt cauzele care au dus la moartea acestor copii. Dumnezeu a randuit ca ei sa se bucure de sanatate si tarie, sa-si formeze caractere curate, nobile si frumoase, sa-L slaveasca pe El in aceasta viata si sa-L laude in viata care va veni.
9:13 Cine poate sti cate vieti au fost distruse prin cultivarea doar a intelectului si prin neglijarea puterilor fizice? Procedeele de lucru ale parintilor si profesorilor nechibzuiti, de a stimula mintile tinere prin ingaduinta excesiva sau frica, s-au dovedit a fi fatale pentru multi elevi promitatori. In loc sa-i tot indemne cu toate stimulentele posibile, un educator intelept mai degraba ii va tine in frau mintea prea activa, pana ce constitutia fizica va deveni suficient de puternica pentru a sustine efortul mintal.
9:14 Pentru ca elevii sa poata fi sanatosi si voiosi, lucruri care depind de dezvoltarea fizica si mintala normala, trebuie avut grija ca studiul, munca si recrearea sa fie combinate in mod corespunzator. Cei care stau inchisi numai pentru studiu, neglijand exercitiul fizic, fac acest lucru vatamandu-si sanatatea. Circulatia sanguina este dezechilibrata, creierul avand prea mult sange, iar extremitatile prea putin. Lectiile lor ar trebui restranse la un anumit numar de ore, iar restul de timp trebuie petrecut in lucru activ in aer liber.
9:15 Copiilor mici trebuie sa li se dea drumul sa alerge si sa se joace afara, sa se bucure de aerul proaspat, curat, si de soarele datator de viata.
9:16 Temelia pentru un corp puternic se aseaza in primii ani ai vietii. Parintii ar trebui sa fie singurii educatori ai copiilor lor pana ce acestia ajung la varsta de opt sau zece ani. Mama sa se ocupe mai putin de ceea ce este artificial, sa refuze sa-si consume puterile pentru etalarea care inrobeste si sa caute sa gaseasca timp sa cultive in ea insasi si in copiii ei dragostea pentru lucrurile frumoase ale naturii. Ea sa le indrepte atentia catre lucrurile minunate ale cerului, catre miile de forme de frumusete care impodobesc pamantul si apoi sa le spuna cine le-a facut. Astfel, ea poate indrepta mintile lor tinere catre Creator si sa trezeasca in inimile lor respect si dragoste pentru datatorul tuturor binecuvantarilor. Campiile si dealurile - sala de audienta a naturii - trebuie sa constituie sala de clasa pentru copiii mici. Corurile naturii sa fie manualul lor. Lectiile intiparite astfel in mintile lor nu vor fi uitate curand.
9:17 Lucrarile lui Dumnezeu din natura cuprind lectii de intelepciune si daruri vindecatoare pentru toti. Scenele mereu in schimbare ale anotimpurilor care se repeta continuu reprezinta semne vadite ale slavei, puterii si dragostei Sale. Ar fi bine ca si studentii, in timp ce lucreaza pentru a dobandi indemanarea si capacitatea de a invata de la oameni, sa caute mai mult intelepciunea lui Dumnezeu, sa cunoasca mai mult legile divine, atat cele naturale, cat si cea morala. Viata si fericirea, atat in aceasta viata, cat si in cea viitoare, se obtin prin ascultarea de aceste legi.
9:18 Review and Herald, 10 ianuarie 1882
9:19 Pentru studiu suplimentar
9:20 Review and Herald - Este dansul pentru crestini? 28 februarie 1882 Marturii, vol.5 - Raspunderea parinteasca, p. 319-323, 1882
9:21 Idem - Instruirea copiilor, p.323-331, 1882
9:22 Idem - Afacerile si religia, p. 442-429 , 1882
9:23 O vizita la College City
9:24 Acum cateva saptamani am vizitat College City, fiind invitata sa vorbesc despre cumpatare. Membrii bisericii au participat in numar mare cu acea ocazie. Oamenii din acest loc luasera deja o pozitie demna de lauda in privinta principiilor cumpatarii. De fapt, datorita acestei stari de lucruri se intemeiase colegiul acolo. Terenul pe care se afla cladirile colegiului, cu mari loturi de pamant in jurul lui, a fost donat bisericii crestine in scopuri educative, stipulandu-se in mod evident ca niciodata nu se va deschide nici o carciuma pe o raza de cinci kilometri de jur imprejurul colegiului. Noi simteam ca tinerii sunt mai in siguranta daca frecventeaza o scoala intr-un astfel de oras decat in altele, unde carciumile sunt deschise zi si noapte, la fiecare colt de strada.
9:25 Regulile din acest colegiu sunt foarte stricte in privinta asocierilor pe care si le fac tinerii si tinerele pe parcursul scolii. Doar atunci cand aceste reguli sunt temporar suspendate, asa cum se intampla uneori, tinerilor li se ingaduie sa le insoteasca pe tinere la adunari publice. Colegiul nostru din Battle Creek are reguli asemanatoare, desi nu tot atat de stricte. Astfel de reguli sunt indispensabile pentru a-i pazi pe tineri de primejdia unei curtenii premature sau a unei casatorii neintelepte. Parintii ii trimit pe tineri la scoala pentru a dobandi o educatie, nu sa flirteze. Binele societatii, ca si interesul studentilor cer ca ei sa nu incerce sa-si aleaga partenerul de viata atata timp cat caracterul lor nu este format, judecata lor este imatura, iar ei sunt lipsiti de grija si indrumarea parinteasca.
9:26 Tinerii sunt atat de incapatanati in a se supune autoritatii respective pentru ca educatia lor din camin este deficitara. Eu sunt mama si stiu despre ce vorbesc cand spun ca
9:27 tinerii si copiii ar fi nu doar mai sanatosi, dar si mai fericiti daca ar fi tinuti in frau in mod sanatos decat daca sunt lasati sa-si urmeze propriile lor inclinatii. Parintilor, fiii si fiicele noastre nu sunt bine supravegheati. Nu ar trebui sa li se ingaduie niciodata sa vina sau sa plece dupa cum vor ei, fara ca voi sa stiti sau sa le dati voie. Libertatea neingradita acordata copiilor la aceasta varsta s-a dovedit a fi o nenorocire pentru mii de copii. Li se ingaduie multor copii sa umble noaptea pe strazi, iar parintii sunt multumiti sa nu aiba habar de tovarasiile copiilor lor. Prea adesea sunt alesi tovarasi a caror influenta tinde numai sa demoralizeze.
9:28 Fiind la adapostul intunericului, baietii se aduna in grupuri si iau primele lectii de jocuri de carti, jocuri de noroc, fumat si consum de vin sau bere. Fiii unor parinti credinciosi se aventureaza sa intre in carciumi, unde consuma stridii sau alte lucruri asemanatoare, si astfel se aseaza ei insisi in calea ispitei. Insasi atmosfera din aceste locuri este incarcata de simtamantul de blasfemie si stricaciune. Nimeni nu poate ramane acolo fara sa se degradeze. Prin astfel de intovarasiri, tineri promitatori ajung betivi si criminali. Trebuie paziti de momentul de inceput. Parinti, in afara de cazul in care stiti ca mediul in care stau copiii vostri este ireprosabil, nu le ingaduiti sa iasa pe strazi dupa caderea noptii pentru sport sau pentru a se intalni cu alti baieti cu care sa se distreze. Daca aceasta regula ar fi impusa cu strictete, supunerea fata de ea ar deveni o obisnuinta si dorinta de a o incalca ar inceta.
9:29 Cei care cauta sa ii apere pe tineri de ispite si sa-i pregateasca sa fie folositori in viata se angajeaza intr-o mare lucrare. Suntem bucurosi sa vedem in fiecare institutie de invatamant recunoasterea importantei tinerii in frau corespunzatoare si a disciplinei pentru tineri. Fie ca eforturile tuturor acestor educatori sa fie incununate de succes.
9:30 Semnele Timpului, 2 martie 1882