5:1 IMPORTANTA EDUCATIEI IN CAMIN
5:2 Am intrebat daca acest val de suferinte nu ar putea fi stavilit si daca nu s-ar putea face ceva pentru a-i salva pe tinerii acestei generatii de la ruina care ii ameninta. Mi-a fost aratat ca una dintre cauzele principale ale starii deplorabile de lucruri din zilele de astazi este ca parintii nu sunt constienti de responsabilitatea pe care o au, de a-si creste copiii in conformitate cu legile fizice. Mamele isi iubesc copiii cu o dragoste idolatra si le satisfac poftele, cand ele stiu ca, de fapt, aceasta este daunator pentru sanatate si astfel aduc asupra lor boala si nefericirea. Aceasta bunatate cruda se manifesta intr-o mare masura in generatia actuala. Dorintele copiilor sunt satisfacute in detrimentul sanatatii si al bunei dispozitii, deoarece este mai usor pentru mama, pe moment, sa le satisfaca decat sa-i retina de la lucrurile dupa care ei vocifereaza.
5:3 Astfel, mamele seamana o samanta care va rasari si va aduce rod. Copiii nu sunt educati sa-si tina in frau
5:4 poftele si devin egoisti, pretentiosi, neascultatori, nemultumitori si nesfinti. Mamele care fac acest lucru vor culege cu amaraciune fructele semintei pe care au semanat-o. Ele au pacatuit impotriva cerului si a copiilor lor si Dumnezeu le va cere socoteala pentru acest lucru.
5:5 Daca in generatiile trecute educatia ar fi fost condusa dupa un cu totul alt plan, tinerii din aceasta generatie nu ar fi acum atat de depravati si fara valoare. Directorii si profesorii scolilor ar fi trebuit sa fie cei care sa cunoasca fiziologia si care sa dovedeasca interes nu numai pentru a-i invata pe copii stiintele, dar si cum sa-si pastreze sanatatea, astfel ca sa-si poata folosi cunostintele in modul cel mai util, dupa ce le-au dobandit. Ei ar trebui sa fie in stransa legatura cu scoala, cu institutiile diferitelor ramuri ale lucrarii, astfel ca elevii sa poata avea o ocupatie si miscarea fizica necesara in afara orelor de curs.
5:6 Activitatea si recreatia elevilor ar fi trebuit sa fie reglementate in functie de legile fizice si ar fi trebuit sa fie astfel potrivite incat sa pastreze in ei tonusul sanatos al tuturor puterilor trupului si mintii. Astfel s-ar fi dobandit si cunostinte practice in diferite domenii de lucru, concomitent cu realizarea educatiei scolare. Elevii din scoli ar fi trebuit sa isi trezeasca simturile morale pentru a putea vedea si simti ca societatea are pretentii din partea lor si ca ei ar fi trebuit sa traiasca in ascultare fata de legile naturale, pentru a putea, prin viata si influenta lor, prin cuvant si exemplu personal, sa fie de folos si o binecuvantare pentru societate. Tinerii ar trebui sa aiba intiparit in minte faptul ca toti au o influenta care vorbeste continuu societatii, in sensul ca o poate imbunatati si inalta sau o poate injosi si degrada. Primul studiu pe care ar trebui sa-l faca tinerii ar trebui sa fie cel legat de cunoasterea de sine si cum sa-si pastreze trupurile sanatoase.
5:7 Multi parinti isi tin copiii la scoala aproape tot anul. Acesti copii trec prin rutina studiului in mod mecanic, insa nu retin ceea ce invata. Multi
5:8 dintre acesti elevi consecventi par aproape lipsiti de viata intelectuala. Monotonia studiului continuu oboseste mintea si sunt foarte putin interesati de lectiile lor, iar pentru multi dintre ei, invatarea din carti devine obositoare! Lor nu le place sa gandeasca, nu au ambitie sa dobandeasca cunostinte si nu incurajeaza in ei insisi deprinderi in ce priveste cugetarea si investigarea.
5:9 Copiii au mare nevoie de o educatie corespunzatoare pentru a putea fi de folos in lume. Insa orice efort care inalta cultura intelectuala mai presus de instruirea morala este gresit directionat. Educatia, cultura, cresterea corespunzatoare si perfectionarea tinerilor si copiilor trebuie sa fie sarcina principala atat a parintilor, cat si a profesorilor. Cei care gandesc profund si logic sunt putini din cauza ca influente rele le-au obstructionat dezvoltarea intelectului. Parerea parintilor si profesorilor ca studiul continuu intareste mintea s-a dovedit a fi gresita, caci in multe cazuri a avut efectul opus.
5:10 In primii ani de educatie a copiilor, multi parinti si profesori dau gres in a intelege ca cea mai mare atentie trebuie acordata sanatatii fizice, ca trebuie asigurate conditiile de sanatate a trupului si a mintii. A fost obiceiul de a incuraja copiii la scoala cand erau inca niste copii care aveau nevoie de grija mamei. La o varsta frageda, ei sunt adesea ingramaditi in sali de clasa neaerisite, unde stau in pozitii necorespunzatoare, in banci prost construite, iar ca urmare, trupul tanar si fraged al multora s-a deformat.
5:11 Starea de spirit si obiceiurile copilului se vor manifesta, mai mult decat probabil, atunci cand ajunge om mare. Poti indoi un copacel tanar aproape in ce forma doresti, iar daca il lasi asa, va creste in forma in care l-ai indoit si va fi un copacel deformat, fiind continuu o marturie a faptului ca tu l-ai vatamat cu mana ta. Poti, dupa multi ani de crestere, sa incerci sa indrepti pomul, insa toate eforturile tale se vor dovedi zadarnice. Va fi intotdeauna un copac
5:12 stramb. Tot astfel se intampla si cu mintile copiilor. Ei trebuie educati cu grija si duiosie in copilarie. Ei pot fi instruiti in directia cea buna sau cea rea, iar in vietile lor de mai tarziu, ei vor urma acel curs spre care au fost indrumati in copilarie. Obiceiurile formate in copilarie se amplifica o data cu cresterea lor si se intaresc o data cu cresterea puterii lor si, in general, vor fi aceleasi in viata de mai tarziu, cu deosebirea ca vor fi tot mai puternice.
5:13 Noi traim intr-un veac in care aproape totul este superficial. Exista doar putina stabilitate si tarie de caracter datorita faptului ca invatarea si educatia copiilor inca din leagan este deficitara. Caracterele lor sunt cladite pe nisip miscator. Tagaduirea de sine si stapanirea de sine nu au fost modelate in caracterul lor. Ei au fost alintati si li s-au ingaduit tot felul de lucruri, pana ce au ajuns rasfatati. Iubirea de placeri stapaneste mintile, iar copiii sunt flatati si li se ingaduie lucruri care ii conduc spre ruina. Copiii ar trebui sa fie astfel invatati si educati, incat ei sa se astepte sa dea piept cu ispitele si sa fie pregatiti sa treaca peste dificultati si pericole. Ei ar trebui invatati sa se stapaneasca si sa depaseasca in mod nobil greutatile; si daca nu se arunca ei insisi voit in necaz, daca nu se vor aseza, fara a fi nevoie, in calea ispitei, daca vor evita influentele rele si vicioase din societate, care sa-i conduca in mod inevitabil la tovarasii primejdioase, ei vor avea taria de caracter de a sta de partea dreptatii si de a pastra principiul si vor inainta in puterea lui Dumnezeu, neintinati moral. Daca tinerii care au fost educati in mod corespunzator isi pun increderea in Dumnezeu, puterile lor morale vor face fata celei mai aspre incercari.
5:14 Insa putini parinti isi dau seama ca copiii lor sunt ceea ce disciplina i-a facut sa fie si ca tot ei, parintii, sunt raspunzatori pentru caracterele pe care copiii le dezvolta. Daca inimile parintilor crestini s-ar fi supus vointei lui Hristos, ei ar fi ascultat de porunca Invatatorului ceresc: "Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra" (Matei 6, 33). Daca cei care sustin ca sunt urmasi ai lui Hristos ar face
5:15 doar acest lucru, atunci ei ar da nu numai copiilor lor, ci si lumii necredincioase, exemple care ar reprezenta in mod corect religia Bibliei.
5:16 Daca parintii crestini ar trai in ascultare de cuvintele Invatatorului divin, ei ar pastra simplitatea in mancare si imbracaminte si ar trai in conformitate cu legile naturale. Atunci ei nu ar dedica atat de mult timp vietii artificiale, asumandu-si griji si poveri pe care Domnul Hristos nu le-a asezat asupra lor, ci, dimpotriva, i-a rugat sa le evite. Daca Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui ar fi cea dintai si cea mai importanta grija a parintilor, timpul pretios nu ar mai fi irosit in impodobiri exterioare inutile, in timp ce mintile copiilor lor sunt neglijate aproape in intregime. Timpul pretios, pe care multi parinti il consacra pentru a-i imbraca pe copii ca sa se etaleze in momentele de distractie, ar putea fi folosit mai bine, mult mai bine, in cultivarea mintii lor, astfel incat ei sa fie competenti sa-si educe in mod corespunzator copiii. Nu este esential pentru mantuirea sau fericirea acelor parinti sa-si foloseasca timpul de har pretios pe care Dumnezeu li l-a acordat in a se imbraca, in vizite si barfa.
5:17 Multi parinti se plang ca au atatea de facut si nu au timp sa-si cultive mintea, sa-si educe copiii pentru viata practica sau sa-i invete cum sa devina miei in turma lui Hristos. Doar la judecata finala, cand cazurile tuturor vor fi hotarate si cand faptele din intreaga noastra viata vor fi desfasurate in fata noastra, in prezenta lui Dumnezeu, a Mielului si a tuturor ingerilor sfinti, vor realiza parintii valoarea aproape infinita a timpului pe care l-au irosit. Foarte multi vor vedea atunci ca procedeele lor gresite au determinat destinul copiilor lor. Nu doar ca vor pierde ocazia de a auzi din partea Regelui slavei cuvintele de apreciere: "Bine, rob bun si credincios, intra in bucuria Stapanului tau" (Matei 25, 21), ci vor auzi pronuntandu-se in dreptul copiilor lor teribila condamnare: "Departati-va de la Mine!"
5:18 Acest lucru ii va desparti pe copii pentru totdeauna de bucuriile si slava cerului si de prezenta Domnului Hristos. Si ei, de asemenea, primesc condamnarea: Pleaca de la Mine, "rob viclean si lenes". Domnul Isus nu va spune niciodata "Bine" celor ce nu merita sa li se spuna "Bine" in dreptul vietii lor de credinta, de tagaduire si de sacrificiu de sine, pentru a face bine altora si a sustine slava Sa. Aceia care traiesc in primul rand pentru a-si face pe plac lor insile, in loc sa faca bine altora, vor intampina o pierdere infinita.
5:19 Daca parintii ar putea fi treziti la acel simtamant al raspunderii infricosatoare care zace asupra lor in lucrarea de educare a copiilor lor, mult mai mult din timpul lor ar fi devotat rugaciunii si mai putin etalarii inutile. Ei ar medita, ar studia si s-ar ruga cu staruinta lui Dumnezeu pentru intelepciune si ajutor divin si si-ar educa in asa fel copiii, incat acestia sa-si poata forma caractere pe care Dumnezeu sa le aprobe. Preocuparea lor nu ar trebui sa fie cum sa-si educe copiii ca sa fie laudati si onorati de lume, ci cum sa-i poata educa pentru a-si forma caractere frumoase pe care Dumnezeu sa le aprecieze.
5:20 Este nevoie de mult studiu si rugaciune staruitoare, pentru intelepciune cereasca, pentru a sti cum sa se procedeze cu mintile tinere; caci depinde foarte mult de calea pe care parintii conduc mintea si vointa copiilor lor. Este una dintre cele mai importante lucrari aceea de a sti cum sa indrumi mintea in directia cea mai buna; pentru ca destinul vesnic al acestora poate depinde de decizii luate intr-un moment critic. Cat de important este atunci ca mintile parintilor sa fie cat mai libere de grijile incurca-te si obositoare ale lucrurilor vremelnice, ca sa poata gandi cu calm, chibzuinta, intelepciune si iubire si sa faca din mantuirea sufletelor copiilor lor cea dintai si cea mai inalta preocupare. Obiectivul cel mare pe care parintii trebuie sa incerce sa-l atinga pentru scumpii lor copii ar trebui sa fie impodobirea launtrica. Parintii nu trebuie sa permita ca vizitatorii si strainii sa le distraga atentia si, fiind jefuiti de timp, care constituie cel mai mare capital al vietii, sa le fie imposibil sa le dea
5:21 copiilor lor in fiecare zi acea instruire plina de rabdare, care sa indrume mintile lor in dezvoltare in directia cea buna.
5:22 Viata este prea scurta pentru a fi irosita in van cu distractii fara rost, cu vizite inutile, in preocuparea pentru haine sau in placeri senzuale. Noi nu ne putem permite sa risipim timpul pe care ni l-a dat Dumnezeu ca sa-i binecuvantam pe semenii nostri si sa ne asiguram o comoara in ceruri. Nici unul dintre noi nu avem prea mult timp pentru a ne achita de datoriile care sunt necesare. Trebuie sa ne luam timp pentru cultivarea inimii si a mintii, ca sa putem fi calificati pentru lucrarea vietii. Neglijand aceste datorii esentiale si conformandu-ne obiceiurilor si modei societatii, noi ne facem noua insine si copiilor nostri un mare rau.
5:23 Mamele care au de educat mintile tinere si de format caracterele copiilor nu ar trebui sa caute placerile lumii pentru a putea fi bucuroase si fericite. Au de facut o lucrare importanta in viata, astfel incat ele si cei care sunt ai lor nu-si pot permite sa iroseasca timpul in mod neprofitabil. Timpul este unul dintre cei mai importanti talanti pe care ni i-a incredintat Dumnezeu si pentru care ne va cere socoteala. Irosirea timpului inseamna irosirea mintii. Puterile mintii pot fi mult intarite. Datoria mamelor este sa-si cultive mintile si sa-si pastreze inima curata. Ele ar trebui sa valorifice toate mijloacele pe care le au la indemana pentru a putea avea calificarea necesara de a instrui spre inaintare mintile copiilor lor. In curand, cei care-si permit obiceiul intovarasirii, nu se vor simti in largul lor daca nu vor face vizite sau daca nu vor primi vizite. Unii ca acestia nu au puterea de a se adapta circumstantelor. Datoriile sacre si necesare ale caminului li se par banale si neinteresante. Lor nu le place sa se analizeze, sa se autodisciplineze. Mintea le este infometata dupa scenele variate si incantatoare ale vietii lumesti; copiii sunt neglijati pentru ca ei au alte preocupari, iar ingerul raportor scrie: "Robi netrebnici!"
5:24 Planul lui Dumnezeu nu este ca mintile noastre sa fie lipsite de un anumit scop, ci ar trebui sa realizam binele in aceasta viata.
5:25 Daca parintii ar simti ca este o datorie sacra pe care Dumnezeu le-o cere in mod imperios aceea de a-si educa copiii pentru a fi utili in aceasta viata, daca ei ar impodobi templul launtric al sufletelor fiilor si fiicelor lor pentru viata vesnica, noi am vedea o mare schimbare in bine in societate. Atunci nu s-ar manifesta atata indiferenta fata de evlavia practica si nu ar mai fi atat de dificil sa trezesti simtul moral al copiilor pentru a intelege cerintele pe care le are Dumnezeu de la ei. Insa parintii devin tot mai nepasatori in ceea ce priveste indrumarea copiilor lor spre lucruri folositoare. Multi parinti le ingaduie copiilor lor sa-si formeze obiceiuri rele si sa urmeze propriile lor inclinatii si nu ii fac constienti de primejdia in care se afla daca fac astfel si necesitatea de a fi calauziti de principii.
5:26 Adesea, copiii se apuca de un anumit lucru cu entuziasm, insa, pentru ca acest lucru ii incurca sau ii oboseste, doresc sa-l schimbe si sa se apuce de ceva nou. Incep mai multe lucruri, se descurajeaza putin si apoi renunta; si astfel ei trec de la un lucru la altul, neterminand nimic. Parintii nu trebuie sa ingaduie ca dorinta de schimbare sa-i stapaneasca pe copiii lor. Ei nu trebuie sa fie atat de mult ocupati cu alte lucruri, incat sa nu aiba timp sa disciplineze cu rabdare mintile in dezvoltare ale copiilor. Cateva cuvinte de incurajare sau un mic ajutor la timpul potrivit ii poate scapa din incurcatura si descurajare, iar satisfactia pe care o au vazand indeplinita sarcina pe care au preluat-o ii va stimula sa se straduiasca si mai mult.
5:27 Multi copii, pentru ca sunt lipsiti de cuvinte de incurajare si de putin ajutor in eforturile pe care le fac, devin descurajati si schimba des un lucru cu altul. Si duc cu ei acest trist defect in viata de adult de mai tarziu. Ei nu pot avea succes in nici unul din lucrurile pe care le intreprind, pentru ca nu au fost invatati sa persevereze in imprejurari descurajatoare. Astfel,
5:28 viata multora se dovedeste a fi un esec, pentru ca ei nu au fost educati corect cand au fost mici. Educatia primita in copilarie si tinerete le afecteaza intreaga cariera in afaceri in viata adulta, iar experienta lor religioasa poarta o amprenta corespunzatoare.