Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Web / Principiile fundamentale ale educatiei crestine

Principiile fundamentale ale educatiei crestine, 2


2:1 Prefata

2:2 Prima colectie de articole scrise de Ellen G. White, avand ca subiect educatia crestina, a fost publicata in 1886. Brosura care continea aceste instructiuni s-a numit Selectiuni din Marturii cu privire la subiectul educatiei. Retiparirea acestei brosuri cu adaugiri a fost realizata in 1893, sub titlul Educatia crestina. Mai tarziu, a aparut un supliment la Educatia crestina, care continea materiale in plus. In 1897 au fost publicate Marturiile speciale cu privire la educatie. Aceasta lucrare de dimensiuni mici continea articole de o valoare inestimabila pentru profesorii nostri. Instructiunile date in aceasta carte nu au aparut niciodata inainte si au cuprins majoritatea scrierilor autoarei cu privire la educatie din perioada 1893-1896. In anul 1900, a fost emis dreptul de autor pentru Marturii vol.6 . Lucrarea cuprindea o mare parte a celor scrise cu referire la educatie si accentua nevoia unei reforme in educatie.

2:3 Cartea Educatie a aparut in 1903 si trata problemele si principiile de baza ale lucrarii din scoli, iar in 1913 a aparut pentru prima data lucrarea Sfaturi pentru parinti, educatori si elevi, care se ocupa de multe probleme de detaliu care sunt frecvent intalnite in practica educationala.

2:4 Articolele din volumul de fata au fost extrase din surse variate. Ele au fost selectate din Educatia crestina, Marturii speciale cu privire la educatie, Cumpatarea crestina si igiena biblica, Review and Herald, Semnele Timpului, Instructorul de tineret si Ecoul biblic. Cu exceptia unui singur articol, "Educatia corespunzatoare", nu s-au mai facut selectiuni din nici o alta lucrare din scrierile deja tiparite ale autoarei. Cele doua articole in manuscrise, "Suspendarea elevilor" si "Disciplina corecta in scoala", au fost introduse cu permisiunea Consiliului de administratie al patrimoniului E. G. White si la indemnul fratilor de

2:5 la Conferinta Generala. Aceste doua manuscrise au fost scrise cu mai mult de douazeci si cinci de ani inainte si la data aceea erau la dispozitia directorilor de scoli. Aceste doua articole trebuie citite impreuna.

2:6 Toate articolele sunt tiparite fara prescurtari si sunt aranjate in ordine cronologica. Avantajul de a citi articolele in intregime, aranjate in ordinea in care au fost scrise, este deosebit datorita valorii conferite de asezarea in cadrul istoric. Lista suplimentara de articole de la sfarsitul diferitelor capitole si cuprinsul vor constitui o lista rezonabil de completa a autoarei cu privire la subiectul educatiei crestine.

2:7 Aceasta carte este elaborata cu speranta de a fi de o inestimabila valoare pentru sutele de profesori care nu au avut privilegiul sa citeasca aceste instructiuni. Fie, de asemenea, ca ea sa trezeasca un mare interes si sa indrume spre studii pe aceia care poate au citit-o inainte si fie ca noi sa fim profund miscati pentru a urma cu mai multa credinciosie in practica de zi cu zi principiile enuntate atat de clar in aceasta lucrare.

2:8 Departamentul Educatie al Conferintei Generale

2:9 Educatia corespunzatoare

2:10 Cea mai placuta responsabilitate pe care si-o pot asuma oamenii este aceea de a se ocupa de mintile tinere. Trebuie sa se aiba cea mai mare grija in educatia tinerilor, variind in asa fel metodele de instruire, incat sa fie puse la lucru cele mai inalte si nobile puteri ale mintii. Parintii si profesorii din scoli dau gres desigur in educarea corespunzatoare a copiilor, daca nu au invatat ei mai intai lectia stapanirii de sine, a rabdarii, ingaduintei, blandetii si iubirii. Ce chemare inalta pentru parinti, tutori si profesori! Sunt foarte putini cei care realizeaza nevoile cele mai importante ale mintii si in ce fel sa directioneze dezvoltarea intelectului, gandurile si sentimentele in formare ale tinerilor.

2:11 Exista un timp pentru instruirea copilului si un timp pentru educarea tanarului; si este esential ca, in scoala, ambele sa fie combinate intr-o mare masura. Copiii pot fi invatati sa slujeasca ori pacatului, ori neprihanirii. Educatia din primii ani ai copiilor le modeleaza caracterul atat in privinta celor vremelnice, cat si in privinta celor religioase. Solomon spune: "Invata pe copil calea pe care trebuie sa o urmeze si cand va imbatrani nu se va abate de la ea" (Prov. 22, 6). Acest limbaj este pozitiv. Instruirea pe care o cere in mod imperios Solomon este de a directiona, de a educa si de a dezvolta. Pentru ca parintii si profesorii sa poata face aceasta lucrare, ei insisi trebuie sa inteleaga calea pe care trebuie sa mearga copilul. Aceasta inseamna mai mult decat o cunoastere din carti, inseamna tot ceea ce este bun, virtuos, neprihanit si sfant, inseamna cumpatare, evlavie, bunatate frateasca si dragoste fata de Dumnezeu si unul fata de altul. Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie acordata atentie educatiei fizice, mintale, morale si religioase a copiilor.

2:12 Educatia copiilor, in camin si la scoala, nu trebuie sa semene cu dresarea animalelor necuvantatoare, deoarece copiii au o vointa inteligenta, care trebuie calauzita spre a controla toate puterile. Animalele necuvantatoare au nevoie sa fie dresate, pentru ca ele nu au ratiune si intelect.

2:13 Insa mintea omului trebuie sa fie invatata stapanirea de sine. Ea trebuie sa fie educata sa conduca fiinta omeneasca, in timp ce animalele sunt tinute in frau de catre un stapan si sunt invatate sa se supuna acestuia. Stapanul constituie mintea, judecata si vointa pentru animalul sau. Un copil poate fi educat, ca si un animal, astfel incat sa nu aiba vointa sa proprie. Chiar individualitatea lui se poate confunda cu cea a celui care supravegheaza cresterea lui; vointa lui, cu toate intentiile si scopurile sale, este supusa vointei invatatorului. Copiii care sunt educati astfel vor fi intotdeauna deficitari in ceea ce priveste energia morala si responsabilitatea individuala. Ei nu au fost invatati sa actioneze din ratiune si principiu; vointa lor a fost stapanita de o alta persoana, iar mintea nu a fost solicitata ca sa se poata dezvolta si intari prin exercitiu. Ei nu au fost calauziti si disciplinati cu respect, in functie de constitutia lor specifica si capacitatea intelectuala, spre a-si pune la lucru cele mai puternice forte atunci cand li se cere. Profesorii nu trebuie sa se opreasca aici, ci trebuie sa acorde o atentie speciala cultivarii facultatilor mai slabe, astfel incat toate puterile sa fie puse la lucru, ajutandu-i sa inainteze treapta cu treapta, ca mintea sa poata atinge masura potrivita.

2:14 Sunt multe familii cu copii care par bine educati atata vreme cat sunt sub disciplina; insa, atunci cand sistemul care i-a tinut in frau prin reguli nu mai exista, ei sunt incapabili sa gandeasca, sa actioneze sau sa decida pentru ei insisi. Acesti copii au fost atat de mult timp sub toiag de fier, nefiindu-le ingaduit sa gandeasca sau sa ia decizii in probleme care-i priveau in mod direct, incat ei nu mai au incredere in ei insisi sa actioneze potrivit cu propria lor judecata si sa aiba o parere proprie. Iar atunci cand pleaca de la parinti si trebuie sa ia singuri decizii, sunt usor influentati de judecata altora si condusi intr-o directie gresita. Ei nu au un caracter stabil. Ei nu s-au bazat pe propria lor judecata in practica si de aceea mintile lor nu s-au

2:15 dezvoltat si intarit in mod corespunzator. Atat de mult timp ei au fost in mod absolut stapaniti de parintii lor, incat se bizuie numai pe acestia; parintii lor constituie minte si judecata pentru ei.

2:16 Pe de alta parte, tinerii nu trebuie lasati sa gandeasca si sa actioneze independent de judecata parintilor si profesorilor lor. Copiii trebuie invatati sa respecte judecata care are experienta si sa se lase calauziti de parintii si profesorii lor. Ei trebuie educati in asa fel, incat mintile lor sa fie unite cu mintile parintilor si profesorilor lor si sa fie astfel instruiti, sa vada cat este de potrivit ca ei sa dea atentie sfaturilor lor. Iar atunci cand ei pleaca de sub mana calauzitoare a parintilor si profesorilor lor, caracterele lor nu vor fi precum trestia care tremura in vant.

2:17 Instruirea cu severitate a copiilor, fara ca acestia sa fie calauziti in mod corespunzator sa gandeasca si sa actioneze singuri, in functie de cat le ingaduie capacitatea mintii lor, pentru ca in acest fel ei sa se poata dezvolta in ceea ce priveste gandirea, sentimentele, legate de valoarea personala si increderea in propriile lor puteri, va produce intotdeauna o categorie slaba in ce priveste puterea mintala si morala. Si cand ajung in societate si este nevoie sa ia singuri decizii, se va da pe fata faptul ca ei sunt dresati ca animalele, si nu educati. Mintile lor, in loc sa fie indrumate, au fost fortate sa se supuna prin disciplina aspra a parintilor si profesorilor.

2:18 Acei parinti si profesori care se lauda ca au stapanire deplina asupra mintii si vointei copiilor care sunt in grija lor ar inceta sa se laude daca ar putea urmari in viitor viata copiilor care sunt astfel adusi in stapanire prin forta sau prin teama. Acesti copii sunt aproape total nepregatiti sa ia asupra lor responsabilitatile grele ale vietii. Cand acesti tineri ies de sub grija parintilor si profesorilor lor si sunt nevoiti sa gandeasca ei insisi ce au de facut, este aproape o certitudine ca apuca pe o cale gresita si cedeaza sub puterea ispitei. Nu au succes in viata si aceleasi deficiente pot fi regasite si in viata religioasa. Daca profesorii copiilor ar putea vedea rezultatele viitoare ale

2:19 disciplinei gresite pe care o folosesc, desfasurate in fata lor, ei si-ar schimba planul de educatie. Acesti profesori, care sunt satisfacuti ca au stapanire deplina asupra elevilor lor, nu sunt niste profesori cu succes in munca lor, chiar daca pe moment lucrurile par incantatoare.

2:20 Dumnezeu nu a planificat niciodata ca mintea unui om sa fie sub stapanirea deplina a altuia. Iar aceia care fac eforturi pentru a uni individualitatea copiilor cu a lor, si sa fie minte, vointa si constiinta pentru ei, isi asuma responsabilitati infricosatoare. Acesti elevi s-ar putea sa apara in anumite ocazii ca niste soldati bine instruiti. Insa, cand este indepartata restrictia, se vede in ei dorinta de a actiona independent de principiul ferm care a fost sadit in ei. Cei care au ca obiectiv sa-si educe in asa fel elevii, incat acestia sa devina barbati si femei care actioneaza din principiu, calificati pentru orice pozitie in viata, sunt cei mai folositori si de succes profesori. S-ar putea ca lucrarea lor sa nu fie considerata folositoare de catre conservatorii nechibzuiti, iar eforturile lor sa nu fie apreciate la fel de mult ca cele ale profesorilor care stapanesc mintea si vointa elevilor cu autoritate absoluta; insa viata viitoare a elevilor lor va arata roadele unui plan de educatie mai bun.

2:21 Exista pericolul ca atat parintii, cat si profesorii sa porunceasca si sa dicteze prea mult, in timp ce dau gres in a intra intr-o relatie sociala cu copiii si elevii lor. Adesea, ei sunt prea rezervati si isi exercita autoritatea intr-o maniera rece, lipsita de simpatie, care nu poate castiga inimile copiilor si elevilor. Daca si-ar apropia copiii, daca le-ar arata ca ii iubesc, daca si-ar arata interesul pentru toate eforturile pe care le fac acestia si daca s-ar comporta chiar ca un copil printre copii in jocurile lor sportive, ei i-ar face pe copii foarte fericiti si le-ar castiga iubirea si increderea. Iar

2:22 copiii vor respecta cu placere autoritatea parintilor si profesorilor lor.

2:23 Obiceiurile si principiile unui profesor trebuie considerate mai importante decat calificarea lui profesionala. Daca este un crestin sincer, el va simti necesitatea de a se interesa in mod egal de educatia fizica, mintala, morala si spirituala a elevilor lui. Pentru a avea o influenta buna, el trebuie sa aiba o stapanire de sine desavarsita, iar inima lui trebuie sa fie plina de iubire pentru elevii lui, lucru care se va vedea in privirile, in cuvintele si in faptele lui. Avand el insusi un caracter puternic, va putea sa modeleze mintile elevilor sai si sa-i instruiasca in materiile respective. Educatia din primii ani ai copiilor formeaza, in general, caracterele lor pentru viata. Cei care lucreaza cu copiii trebuie sa fie foarte atenti, sa cunoasca in ce fel functioneaza mintea copiilor, pentru a sti mai bine cum sa directioneze puterile, astfel incat ele sa fie folosite in cel mai bun mod.