Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Web / Principiile fundamentale ale educatiei crestine

Principiile fundamentale ale educatiei crestine, 13


13:1 Scoala evreilor din antichitate

13:2 Institutiile din societatea omeneasca isi gasesc cele mai bune modele in Cuvantul lui Dumnezeu. Caci in privinta invataturilor pe care le dau, acestea nu dau gres. Lectii de mare folos, chiar in acest veac de progres in privinta educatiei, pot fi gasite in istoria poporului lui Dumnezeu din vechime.

13:3 Domnul S-a ocupat El Insusi de educatia si instruirea lui Israel. Preocuparea pentru ei nu s-a marginit doar la religie. Orice le afecta bunastarea fizica sau mintala devenea obiect al ingrijirii divine si intra in sfera preocuparii divine.

13:4 Dumnezeu le-a poruncit evreilor sa-i invete pe copiii lor cerintele Sale si sa-i familiarizeze cu felul in care proceda El fata de poporul Sau. Caminul si scoala erau una. In loc de buze straine, inimile pline de iubire ale tatalui si mamei erau cele care dadeau invataturi copiilor lor. Gandurile lui Dumnezeu erau asociate cu toate evenimentele vietii zilnice din camin. Interventiile atotputernice ale lui Dumnezeu in eliberarea poporului Sau erau povestite cu elocventa si cu teama sfanta. Marile adevaruri ale providentei lui Dumnezeu si cele cu privire la viata viitoare erau intiparite in mintile lor tinere. Acestia se familiarizau cu ceea ce este adevarat, bun si frumos.

13:5 Lectiile date erau ilustrate prin folosirea de imagini si simboluri si astfel fixate bine in memorie. Prin aceste imagini insufletite, copilul era, inca din pruncie, initiat in taina, intelepciunea si sperantele parintilor sai si calauzit pe o cale in care gandea, simtea si anticipa, cale care il conducea dincolo de lucrurile care se vad si sunt trecatoare, la cele nevazute si vesnice.

13:6 Datorita acestei educatii primite, multi tineri din Israel au ajuns vigurosi la trup si la minte si puternici in a actiona, putand percepe cu usurinta anumite lucruri si avand inima pregatita, ca si pamantul cel bun, pentru cresterea

13:7 pretioasei seminte si mintea instruita sa-L vada pe Dumnezeu in cuvintele revelatiei si in scenele din natura. Stelele cerului, pomii si florile de pe camp, muntii cei falnici si paraiasele involburate, toate le vorbesc, iar vocea profetilor, auzita pretutindeni, gaseste un ecou in inima lor.

13:8 Asa a fost educatia primita de Moise in coliba simpla din Gosen; de Samuel, prin credincioasa Ana; de David, printre dealurile din Betleem; de Daniel, inainte de robia care l-a despartit de caminul sau si de stramosii sai. La fel a fost si viata din primii ani ai lui Hristos, in caminul umil din Nazaret; la fel a fost si educatia primita de Timotei, care, prin buzele mamei sale Eunice si ale bunicii sale Lois, a invatat despre adevarurile scrierilor sfinte.

13:9 Mai tarziu, au fost luate masuri pentru instruirea tinerilor prin intemeierea "scolilor profetilor". Daca un tanar era dornic sa obtina o cunoastere mai buna a Scripturii, sa patrunda mai adanc tainele Imparatiei lui Dumnezeu si sa caute intelepciunea de sus, ca sa poata deveni un invatator in Israel, aceasta scoala ii era deschisa.

13:10 Prin Samuel au fost intemeiate scolile profetilor pentru a constitui o bariera impotriva coruptiei atat de raspandite ca urmare a vietilor nelegiuite ale fiilor lui Eli si pentru a promova bunastarea morala si spirituala a poporului. Aceste scoli s-au dovedit o mare binecuvantare pentru Israel, dezvoltand acea neprihanire care inalta o natiune si ii furnizeaza oameni calificati spre a actiona, in temere de Dumnezeu, in calitate de conducatori si sfatuitori. Pentru implinirea acestui obiectiv, Samuel a adunat grupuri de barbati evlaviosi, inteligenti si studiosi. Acestia erau numiti fiii profetilor. Invatatorii lor erau nu numai barbati priceputi cu privire la adevarul divin, dar si oameni care s-au bucurat ei insisi de comuniune cu Dumnezeu si au primit inzestrarea speciala a Spiritului Sau. Ei se bucurau de respectul si increderea poporului, atat pentru invatatura, cat si pentru evlavia lor.

13:11 In zilele lui Samuel existau doua scoli de acest fel: una la Rama, unde era caminul profetului, iar cealalta la Chiriat-Iearim,

13:12 unde se afla chivotul. In zilele lui Ilie s-au mai adaugat doua, la Ierihon si Betel, iar dupa aceea au mai fost infiintate si altele in Samaria si Ghilgal.

13:13 Elevii din aceste scoli se intretineau ei singuri prin munca pe care o faceau ca agricultori si mestesugari. In Israel, acest lucru nu era socotit ciudat sau injositor; era socotita o nelegiuire sa le ingadui copiilor sa traiasca in ignoranta cu privire la lucrul folositor. In ascultare fata de porunca lui Dumnezeu, fiecare tanar era invatat o anumita meserie, chiar daca era instruit si pentru cele sfinte. Multi dintre invatatorii religiosi se intretineau singuri prin lucrul mainilor lor. Chiar mai tarziu, dupa Domnul Hristos, nu s-a socotit injositor ca Pavel si Aquila isi castigau existenta prin meseria lor de facere a corturilor.

13:14 Subiectele principale de studiu erau Legea lui Dumnezeu si instructiunile date lui Moise, istoria sacra, muzica sacra si poezia. Marele obiectiv al tuturor studiilor era acela de a cunoaste voia lui Dumnezeu si datoria poporului Sau. In rapoartele istoriei sfinte se puteau vedea urmele pasilor lui Iehova. Din evenimentele trecutului erau extrase invataminte pentru viitor. Marile adevaruri prezentate prin tipuri si simboluri in legea mozaica erau aduse in atentie, iar credinta putea intelege subiectul central al intregului sistem, Mielul lui Dumnezeu care avea sa ridice pacatele lumii.

13:15 Limba ebraica era socotita cea mai sfanta limba din lume. Se nutrea un spirit de consacrare. Elevii erau instruiti nu numai in ceea ce privea datoria lor de a se ruga, dar erau invatati si cum sa se roage, cum sa se apropie de Creatorul lor, cum sa aiba credinta in El, cum sa inteleaga si sa asculte de indemnurile Spiritului Sau. Mintile sfintite scoteau la lumina din vistieria casei lui Dumnezeu lucruri noi si lucruri vechi.

13:16 Era cultivata cu seriozitate arta muzicii sfinte. Nu se auzeau valsuri frivole, nici cantece usuratice, care sa ridice in slavi omul si sa distraga atentia de la Dumnezeu, ci muzica sacra, solemna, psalmi de lauda catre Creator, care preamareau Numele Sau si relatau despre lucrarile Sale minunate. Astfel, muzica

13:17 servea unui scop sfant, acela de a inalta gandurile spre ceea ce este curat, nobil si inaltator si de a trezi in suflet dorinta de consacrare si recunostinta fata de Dumnezeu.

13:18 Cat de mare este diferenta dintre scolile din vechime, supravegheate de Insusi Dumnezeu, si institutiile noastre moderne de invatamant! Chiar din scolile teologice, multi studenti ies cu o mai mica cunoastere reala de Dumnezeu fata de cea cu care au intrat. Sunt putine cele in care dragostea parinteasca a unui crestin pentru copiii sai nu este intampinata de dezamagire amarnica.

13:19 In ce consta superioritatea sistemelor noastre educative? In literatura clasica cu care sunt indopati fiii vostri? In podoabele exterioare pe care le obtin fiicele voastre, sacrificand sanatatea sau taria mintala? In faptul ca invatamantul modern este in general despartit de cuvantul adevarului, Evanghelia mantuirii voastre? Oare superioritatea educatiei obisnuite consta in tratarea unor discipline aparte de studiu fara o investigare profunda, care implica cercetarea Scripturilor si o cunoastere a lui Dumnezeu si a vietii viitoare? Consta oare in umplerea mintii tinerilor cu conceptii pagane despre libertate, moralitate si dreptate? Este oare sigur sa ne lasam tinerii pe seama calauzirii acelor conducatori orbi, care studiaza scrierile sfinte cu mult mai putin interes decat cel pe care il manifesta pentru autorii clasici ai Greciei si Romei antice?

13:20 "Educatia", remarca un scriitor, "devine un sistem de seductie." Exista o deplorabila lipsa de restrictie corespunzatoare disciplinei intelepte. Cele mai nedorite sentimente, pasiunile cele mai nestapanite sunt starnite prin metodele necorespunzatoare ale profesorilor necredinciosi. Mintile tinerilor sunt usor de starnit si absorb nesupunerea asa cum se inghite apa.

13:21 Ignoranta existenta cu privire la Cuvantul lui Dumnezeu printre asa-zisii crestini este alarmanta. Tinerii din scolile noastre publice au fost jefuiti de binecuvantarile lucrurilor sfinte.

13:22 Discutiile superficiale si simplul sentimentalism sunt socotite ca instruire in privinta moralitatii si a religiei, esuand, in schimb, in a asimila caracteristicile adevaratei bunatati. Dreptatea si indurarea lui Dumnezeu, frumusetea sfinteniei si rasplata sigura pentru facerea de bine, caracterul ticalos al pacatului si certitudinea pedepsei sunt intiparite in mintile tinerilor.

13:23 Scepticismul si infidelitatea, sub vreo masca placuta sau prin insinuari, isi gasesc prea adesea locul in manualele scolare. In unele cazuri, cele mai periculoase principii au fost imprimate chiar de profesori. Prin intovarasiri rele, tinerii sunt invatati lectii de nelegiuire, destrabalare si imoralitate, care sunt oribile de privit. Multe dintre scolile noastre publice sunt focare de viciu.

13:24 Cum pot fi aparati tinerii nostri de aceste influente molipsitoare? Trebuie sa existe scoli intemeiate pe principiile si preceptele Cuvantului lui Dumnezeu. Un alt spirit trebuie sa fie in scolile noastre, spre a insufleti si sfinti fiecare ramura a educatiei. Trebuie cautata cu ardoare cooperarea divina. Si noi nu vom cauta in van. Fagaduintele din Cuvantul lui Dumnezeu sunt ale noastre. Putem astepta prezenta invatatorului divin. Putem vedea Spiritul Domnului prezent ca in scolile profetilor si pe fiecare impartasindu-se din consacrarea divina. Stiinta va fi atunci, asa cum a fost pentru Daniel, in slujba religiei; si orice efort, de la cel dintai pana la cel de pe urma, va fi indreptat spre mantuirea omului, a sufletului, a trupului si a spiritului, si spre slava lui Dumnezeu, prin Hristos.

13:25 Semnele Timpului, 13 august 1885

13:26 Pentru studiu suplimentar

13:27 Review and Herald - Curtenia crestina, 1 septembrie 1885

13:28 Review and Herald - Profesorul si lucrarea lui, 22 septembrie 1885