10:1 Caminul si scoala
10:2 Este o mandrie pentru veacul de acum faptul ca oamenii pot avea atat de multe posibilitati pentru dobandirea cunostintelor, asa cum n-a fost niciodata inainte, si ca se manifesta un interes atat de mare pentru educatie. Totusi, in ciuda acestui progres demn de laudat, exista un spirit fara egal de nesupunere si nechibzuinta in generatia care se ridica; decaderea mintala si cea morala sunt aproape universale. Lipsa de disciplina in foarte multe institutii de invatamant le-a distrus aproape total utilitatea si in unele cazuri le-a facut sa fie mai degraba un blestem decat o binecuvantare. Acest lucru a fost sesizat si deplans si s-au facut eforturi serioase pentru a indrepta deficientele din sistemul nostru educational. Exista o nevoie urgenta de scoli in care tinerii sa poata fi invatati stapanirea de sine, sarguinta si increderea in propriile puteri, respectul pentru superiori si reverenta fata de Dumnezeu. Cu o astfel de educatie, noi putem sa speram sa vedem tineri pregatiti sa-si onoreze Creatorul si sa-si binecuvanteze semenii.
10:3 In vederea atingerii acestor obiective, a fost intemeiat colegiul nostru din Battle Creek. Insa cei care se straduiesc sa indeplineasca o astfel de lucrare se lovesc de multe si serioase dificultati. Raul care ii stapaneste pe toti ceilalti si care adesea contracareaza eforturile celor mai buni instructori trebuie cautat in educatia din camin. Parintii nu sesizeaza importanta de a-si apara copiii de tentatiile ispititoare ale acestui veac. Ei nu dovedesc suficienta stapanire si de aceea nu-i pot aprecia corect valoarea.
10:4 Multi parinti gresesc prin faptul ca nu-si unesc eforturile cu cele ale profesorului sarguincios si credincios. Tinerii si copiii, cu intelegerea lor nedesavarsita si judecata lor nedezvoltata, nu sunt intotdeauna in stare sa inteleaga in intregime planurile si metodele profesorului. Totusi, cand acestia aduc acasa rapoarte cu privire la ce s-a facut la scoala, acestea sunt discutate de catre parinti in cercul familial, iar metoda profesorului este criticata fara opreliste.
10:5 Prin aceasta, copiii invata lectii de care nu se vor dezvata usor. Ori de cate ori sunt supusi unor restrictii neobisnuite, ei fac apel la parintii lor nechibzuiti pentru simpatie si ingaduinta. In acest fel, este incurajat un spirit de neliniste si nemultumire, scoala sufera datorita influentei demoralizatoare, iar sarcina profesorului devine mult mai grea. Insa cea mai mare pierdere o au victimele nesabuintei parintesti. Defecte de caracter care, printr-o buna educatie, s-ar fi corectat sunt lasate sa se amplifice o data cu trecerea anilor, ajungand sa strice si poate chiar sa distruga utilitatea posesorului lor.
10:6 De regula, se va descoperi ca elevii cei mai predispusi sa se planga de disciplina din scoala sunt cei care au primit o educatie superficiala. Nefiind niciodata invatati despre necesitatea perfectionarii, ei o privesc cu neplacere. Parintii au neglijat sa-si invete fiii si fiicele ca trebuie sa-si indeplineasca cu credinciosie datoriile din gospodarie. Copiilor li se ingaduie sa-si petreaca timpul jucandu-se, in timp ce tatal si mama trudesc fara incetare. Putine persoane tinere simt ca este datoria lor de a duce si ei o parte din poverile familiei. Ei nu sunt invatati ca ingaduirea apetitului sau urmarirea tihnei si a placerii nu constituie telul suprem al vietii.
10:7 Cercul familiei constituie scoala in care copilul primeste primele sale lectii, care vor dura cel mai mult. Iata de ce parintii trebuie sa fie mult acasa. Prin cuvant si exemplu, ei trebuie sa-si invete copiii dragostea de Dumnezeu; sa-i invete sa fie inteligenti, sociabili, afectuosi, sa cultive deprinderile de a fi harnici, chibzuiti in cheltuieli si stapani pe sine. Oferind copiilor lor dragoste, simpatie si incurajare in camin, parintii le pot pune la dispozitie un loc de refugiu sigur si binevenit fata de multe din tentatiile lumii.
10:8 "Nu am timp", spune tatal, "nu am timp sa ma ocup de educatia copiilor mei, nu am timp pentru placerile sociale din camin." Atunci nu trebuia sa iei asupra ta responsabilitatea unei familii. Neincredintandu-le timpul
10:9 care le apartine de drept, ii jefuiesti de acea educatie pe care trebuie sa o primeasca de la tine. Daca ai copii, ai o lucrare de facut, impreuna cu mama, in formarea caracterelor lor. Cei care simt ca sunt chemati imperios sa lucreze pentru binele societatii, in timp ce copiii lor cresc nedisciplinati, ar trebui sa se intrebe daca nu cumva nu si-au inteles gresit datoria. Familia lor este cel dintai camp misionar in care parintii sunt chemati sa lucreze. Cei care lasa ca in gradina familiei lor sa creasca spini si maracini, in timp ce dovedesc mult interes pentru cultivarea parcelelor de pamant ale vecinilor lor, nesocotesc Cuvantul lui Dumnezeu.
10:10 Repet, lipsa iubirii si a evlaviei si neglijarea educatiei corespunzatoare in camin este ceea ce creeaza atat de multe dificultati in scoli si colegii. Exista o infricosatoare stare de raceala si apatie in randul celor care sustin ca sunt crestini. Ei sunt lipsiti de sensibilitate, nemilosi, neiertatori. Aceste trasaturi rele ingaduite pentru prima data in camin exercita influenta lor veninoasa in toate asocierile de fiecare zi. Daca spiritul de bunatate si curtoazie ar fi nutrit de parinti si de copii, acest lucru s-ar vedea si in relatiile dintre profesori si elevi. Domnul Hristos ar trebui sa fie un oaspete onorat in cercul familiei, iar prezenta Sa nu este putin necesara in sala de clasa. Fie ca puterea de convertire a lui Dumnezeu sa poata inmuia si supune inimile parintilor si copiilor, ale profesorilor si elevilor si sa le transforme spre a fi asemenea lui Hristos.
10:11 Tatii si mamele trebuie sa studieze cu grija si rugaciune caracterele copiilor lor. Ei trebuie sa caute sa reprime si sa tina in frau acele trasaturi care sunt prea proeminente si sa incurajeze pe acelea care ar putea fi deficitare, asigurand astfel o dezvoltare armonioasa. Aceasta nu este o problema usoara. Tatal poate considera ca nu este un pacat mare sa neglijeze educatia copiilor sai; insa nu tot asa priveste lucrurile si Dumnezeu. Parintii crestini au nevoie de o convertire deplina in privinta acestui subiect. Vina se acumuleaza continuu asupra lor, iar consecintele actiunilor lor
10:12 se rasfrang asupra copiilor lor si asupra copiilor copiilor lor. Mintea bolnava, dezechilibrata, temperamentul pripit, nervozitatea, invidia sau gelozia poarta amprenta neglijentei parintilor. Aceste trasaturi rele de caracter aduc multa nefericire celor care le detin. Cat de multi sunt lipsiti de dragostea prietenilor si tovarasilor lor, pe care ar fi putut sa o aiba daca ar fi fost mai amabili, mai prietenosi. Cat de multi creeaza probleme ori pe unde merg si in orice sunt implicati!
10:13 Copiii au nevoi pe care parintii lor trebuie sa le cunoasca si sa le respecte. Ei au dreptul la o astfel de educatie care sa-i faca in stare sa fie membri utili, respectati si iubiti ai societatii de aici si sa-i faca demni pentru societatea curata si sfanta ce va urma. Tinerii trebuie invatati ca bunastarea lor, atat cea prezenta, cat si cea viitoare, depinde intr-o mare masura si de obiceiurile pe care si le formeaza in copilarie si tinerete. De timpuriu trebuie sa se obisnuiasca sa fie supusi, sa se deprinda cu tagaduirea de sine si sa aiba in vedere fericirea altora. Ei trebuie invatati sa-si supuna temperamentul iute, sa retina cuvantul patimas, sa manifeste continuu bunatate, curtoazie si stapanire de sine. Tatii si mamele trebuie sa faca din aceasta principala lor preocupare, astfel incat odraslele lor sa poata deveni cat mai desavarsiti in caracter, atat cat se poate prin unirea efortului omenesc cu ajutorul divin. Ei au acceptat deja aceasta lucrare, cu toata importanta si responsabilitatea ei, prin faptul ca i-au adus pe copii pe lume.
10:14 Parintii trebuie sa se asigure ca propriile lor inimi si vieti sunt controlate de preceptele divine, daca vor sa-si creasca copiii in temere si ascultare de Domnul. Ei nu au voie sa incite, sa ocarasca si sa batjocoreasca. Ei nu au voie sa-si ironizeze niciodata copiii care au trasaturi rele de caracter, pe care ei insisi li le-au transmis. Acest mod de disciplinare nu va trata niciodata raul. Parinti, folositi preceptele Cuvantului lui Dumnezeu pentru a-i sfatui si mustra pe copiii vostri incapatanati. Aratati-le un "asa zice Domnul" pentru cerintele voastre. O mustrare care vine ca un cuvant
10:15 din partea lui Dumnezeu este mult mai eficienta decat una rostita cu asprime si manie de buzele parintilor.
10:16 Ori de cate ori este necesar ca dorintele copilului sa fie refuzate sau este necesar sa se treaca peste vointa lui, acesta trebuie convins cu multa seriozitate ca acest lucru nu se face pentru a da satisfactie parintilor sau pentru a exercita o autoritate arbitrara, ci numai pentru binele lui. El trebuie invatat ca fiecare greseala neindreptata ii va aduce lui insusi nefericire si nu va fi pe plac lui Dumnezeu. Astfel disciplinati, copiii vor descoperi ca cea mai mare fericire a lor consta in supunerea propriilor lor vointe voii Tatalui lor ceresc.
10:17 Atat unii parinti, cat si unii profesori par sa uite ca au fost si ei odata copii. Ei sunt aroganti, reci si lipsiti de simpatie. Ori de cate ori vin in contact cu cei tineri - acasa, la scoala, la Scoala de Sabat, la biserica - ei pastreaza acelasi aer de autoritate, iar chipurile lor poarta, de regula, o expresie sobra, respingatoare. Veselia sau felul de a fi capricios, caracteristice copiilor, si activitatea neobosita a tinerilor sunt fara scuza in ochii lor. O astfel de disciplina nu se aseamana cu cea folosita de Hristos. Copiii astfel educati se tem de parintii si profesorii lor, insa nu ii iubesc; ei nu le pot marturisi acestora experientele lor copilaresti. Unele dintre cele mai valoroase trasaturi de caracter sunt reprimate cu ura, asa cum vine o rafala de vant asupra unei plante firave.
10:18 Zambiti, parinti; zambiti, profesori. Daca inima va este trista, nu lasati ca fata voastra sa dezvaluie acest lucru. Lasati ca stralucirea soarelui, ce porneste dintr-o inima iubitoare, multumitoare, sa va lumineze chipul. Renuntati la demnitatea de fier, adaptati-va la nevoile copiilor si faceti-i sa va iubeasca. Trebuie sa le castigati dragostea, daca vreti sa le intipariti in inima adevarul religios.
10:19 Domnul Isus a iubit copiii. El Si-a adus aminte ca si El a fost odata copil si chipul Lui binevoitor a castigat dragostea celor mici. Le placea sa se joace in jurul Lui si sa atinga acea fata iubitoare cu mainile lor nevinovate. Cand mamele si-au adus copiii pentru a fi binecuvantati de scumpul Mantuitor,
10:20 ucenicii au considerat acel lucru de prea mica importanta pentru a-I intrerupe invataturile. Insa Domnul Isus a citit dorinta adanca in inimile mamelor si, mustrandu-i pe ucenici, a spus: "Lasati copilasii sa vina la Mine si nu-i opriti, caci Imparatia cerurilor este a unora ca ei".
10:21 Parinti, aveti de facut o lucrare pentru copiii vostri, pe care nimeni altcineva nu o poate face. Nu puteti lasa raspunderea voastra pe seama altora. Datoria tatalui fata de copiii sai nu poate fi transferata asupra mamei. Daca ea isi aduce la indeplinire datoria, sarcina pe care o are ii este suficienta. Doar lucrand uniti tatal si mama vor putea sa indeplineasca lucrarea pe care Dumnezeu a incredintat-o in mainile lor.
10:22 Timpul care este petrecut pentru castigarea de bogatii este mai mult decat pierdut, atat pentru parinti, cat si pentru copii, atata timp cat este neglijata educatia morala. Comorile pamantesti vor trece; insa nobletea caracterului si valoarea morala vor dura vesnic. Daca lucrarea parintilor va fi bine facuta, ea va da marturie de-a lungul vesniciei de intelepciunea si credinciosia lor. Cei care se impovareaza la extrem ca sa-si procure pentru casele lor lucruri costisitoare si drept hrana delicatese sau pentru a-i mentine in ignoranta cu privire la lucrul folositor vor fi rasplatiti doar cu mandria, invidia, ambitia si lipsa de respect a copiilor lor rasfatati.
10:23 Tinerii au nevoie inca din copilarie de o bariera ferma ridicata intre ei si lume, astfel ca influenta degradanta a acesteia sa nu-i afecteze. Parintii trebuie sa vegheze continuu, astfel incat copiii lor sa nu fie pierduti pentru Dumnezeu. Daca ar fi considerat important ca tinerii sa aiba caractere frumoase si un fel de a fi binevoitor, tot asa dupa cum exista tendinta de a imita moda lumii in imbracaminte si comportament, ar fi sute acolo unde este azi doar unul pregatit pentru o viata activa, in stare sa exercite o influenta innobilatoare asupra societatii!
10:24 Lucrarea de educare, instruire si disciplinare a parintilor intrece in insemnatate orice alta lucrare. Eforturile celor mai buni profesori
10:25 aduc adesea putine roade, deoarece tatii si mamele nu-si fac partea cu credinciosie. Cuvantul lui Dumnezeu trebuie sa fie intotdeauna calauza lor. Noi nu vrem sa va prezentam o noua cale de indeplinire a datoriei. Noi punem inaintea tuturor toate invataturile acelui cuvant prin care lucrarea noastra trebuie sa fie judecata si intrebam: Acesta este standardul pe care noi, ca parinti crestini, ne straduim sa-l atingem?
10:26 Review and Herald, 21 martie 1882
10:27 Pentru studiu suplimentar
10:28 Semnele Timpului - Profesorul si lucrarea lui, 27 aprilie 1882
10:29 Semnele Timpului - Munca este o binecuvantare, 4 mai 1882
10:30 Semnele Timpului - Scoala noastra din Healdsburg, 4 mai 1882
10:31 Semnele Timpului - Instruirea in camin - importanta si rezultatele ei, 25 mai 1882,
10:32 Review and Herald - Disciplina in camin, iunie 1882