9:1 SIGILAREA
9:2 La inceputul Sabatului sfant din 5 ianuarie 1849, ne-am unit in rugaciune cu familia fratelui Belden, in Rocky Hill, Connecticut, iar Duhul Sfant a venit asupra noastra. Am fost luata in viziune in Sfanta Sfintelor, unde L-am vazut pe Isus mijlocind inca pentru Israel. In partea de jos a vesmantului Sau era un clopotel si o rodie. Apoi am vazut ca Isus nu avea sa paraseasca Locul Preasfant pana cand nu avea sa fie hotarat fiecare caz, fie pentru mantuire, fie pentru nimicire, si ca mania lui Dumnezeu nu putea veni pana cand Isus nu-Si termina lucrarea in Sfanta Sfintelor, pana nu-Si scotea vesmintele de preot si nu Isi punea hainele razbunarii. Atunci Isus nu va mai sta intre Tatal si om, iar Dumnezeu nu va mai pastra tacerea, ci Isi va revarsa mania asupra celor care au respins adevarul Sau. Am vazut ca furia neamurilor, mania lui Dumnezeu si timpul de judecare a celor morti erau separate si distincte, una urmand celeilalte, si, de asemenea, ca Mihail nu Se ridicase in picioare si ca timpul de stramtorare, asa cum nu a mai fost vreodata, nu venise inca. Neamurile acum devin manioase, dar cand Marele nostru Preot Isi va fi sfarsit lucrarea din Sanctuar, Se va ridica, Isi va pune hainele razbunarii si apoi vor fi revarsate ultimele sapte plagi.
9:3 Am vazut ca cei patru ingeri vor tine in frau cele patru vanturi pana cand lucrarea lui Isus se va ispravi in Sanctuar si atunci vor veni cele sapte plagi. Aceste plagi i-au infuriat pe cei rai impotriva celor neprihaniti; ei credeau ca noi am adus judecatile lui Dumnezeu asupra lor si ca, daca ne-ar sterge de pe fata pamantului, atunci plagile ar inceta. S-a dat un decret pentru a-i
9:4 ucide pe sfinti, decret care i-a facut pe acestia sa strige zi si noapte dupa izbavire. Acesta era timpul stramtorarii lui Iacov. Apoi, toti sfintii au strigat cu sufletul sfasiat de durere si au fost izbaviti de glasul lui Dumnezeu. Cei 144 000 au triumfat. Fetele le erau luminate de slava lui Dumnezeu. Apoi, mi-a fost aratat un grup care tipa in agonie. Pe vesmintele lor era scris cu litere mari: "Ai fost cantarit si gasit prea usor". Am intrebat cine erau cei din grupul acesta. Ingerul a spus: "Acestia sunt cei care au tinut odata Sabatul si au renuntat la el". I-am auzit strigand in gura mare: "Am crezut in venirea Ta si am propovaduit-o neobositi". Si in timp ce vorbeau, ochii li s-au oprit asupra vesmintelor lor si au vazut ce era scris si apoi au inceput sa se boceasca. Am vazut ca ei bausera din apa cea limpede si o tulburasera cu picioarele lor pe cea ramasa - calcasera in picioare Sabatul - si ca de aceea fusesera cantariti si gasiti prea usori.
9:5 Ingerul care ma insotea m-a condus din nou la cetate, unde am vazut patru ingeri care zburau catre poarta cetatii. Tocmai prezentau biletul de aur ingerului de la poarta, cand am vazut un alt inger zburand cu viteza din locul celei mai mari slavi si strigand cu glas tare catre ceilalti ingeri si fluturand in sus si in jos ceva aflat in mana lui. L-am rugat pe ingerul meu insotitor sa-mi explice ceea ce vazusem. Mi-a spus ca nu mai puteam vedea nimic atunci, dar ca avea sa-mi arate la scurta vreme ce insemnau acele lucruri pe care le vazusem atunci.
9:6 In dupa-amiaza acelui Sabat, unul dintre noi era bolnav si a cerut sa se faca rugaciuni pentru a se vindeca. Ne-am unit cu totii in cererile noastre adresate Medicului care nu a pierdut vreodata un pacient, iar cand puterea vindecatoare cobora si cel bolnav se lecuia, Duhul a venit asupra mea si am fost luata in viziune.
9:7 Am vazut patru ingeri care aveau de facut o lucrare pe pamant si tocmai mergeau spre a o implini. Isus era imbracat cu hainele de preot. El a privit induiosat ramasita, apoi Si-a ridicat mainile si cu un glas plin de mila a strigat: "Sangele Meu, Tata, sangele Meu, sangele Meu, sangele Meu!" Apoi am vazut o lumina nespus de stralucitoare venind de la Dumnezeu, care sedea pe marele tron alb, si toata lumina s-a revarsat in jurul lui Isus. Apoi am vazut un inger cu o insarcinare de la Isus, zburand cu repeziciune la cei patru ingeri care aveau de facut o lucrare pe pamant si fluturand in sus si in jos un lucru pe care-l tinea in mana, strigand cu glas tare: "Tineti! Tineti! pana cand slujitorii lui Dumnezeu vor fi sigilati pe fruntile lor."
9:8 L-am intrebat pe ingerul care ma insotea ce insemna ceea ce auzisem si ce urma sa faca cei patru ingeri. El mi-a zis ca Dumnezeu era Acela care tinea in frau puterile si ca le-a dat ingerilor Sai stapanire peste lucrurile de pe pamant; ca cei patru ingeri aveau putere de la Dumnezeu de a tine cele patru vanturi si ca se aflau pe punctul de a le lasa in voie; insa in timp ce mainile lor slabeau incet stransoarea si cele patru vanturi erau gata sa sufle, ochiul plin de mila al lui Isus a privit asupra ramasitei care nu era sigilata, Si-a ridicat mainile catre Tatal si S-a rugat de El, spunandu-I ca Isi varsase sangele pentru acestia. Atunci fusese insarcinat un alt inger sa zboare repede la cei patru ingeri cu porunca de a tine vanturile pana cand slujitorii lui Dumnezeu aveau sa fie sigilati pe fruntile lor cu sigiliul viului Dumnezeu.