50:1 SOLIA PRIMULUI INGER [Vezi Apendicele (n. tr.)]
50:2 Am vazut ca Dumnezeu a fost prezent in actiunea de vestire a implinirii timpului in 1843. Chiar El a avut ca scop ridicarea unui popor si aducerea lui intr-un punct de incercare, in care sa se hotarasca in favoarea sau impotriva adevarului. Pastorii erau convinsi de corectitudinea pozitiilor luate fata de perioadele profetice si unii au renuntat la mandrie si si-au parasit salariile si comunitatile pentru a vesti solia. Insa dupa ce mesajul ceresc a putut gasi un loc in inima catorva pastori dintre cei ce se considerau ai lui Hristos, lucrarea a fost asezata asupra multora care nu erau predicatori. Unii si-au parasit campurile pentru a trambita solia, in timp ce altii au fost chemati de la magazinele si marfurile lor. Si chiar unii de diferite profesii au fost siliti sa-si lase slujba si sa se angajeze in lucrarea deloc populara de a vesti prima solie ingereasca.
50:3 Pastorii si-au lasat deoparte parerile si simtamintele lor sectare si s-au unit in vestirea venirii lui Isus. Oriunde era dus acest mesaj, oamenii erau miscati. Pacatosii se pocaiau,
50:4 plangeau si se rugau pentru iertare, iar cei ale caror vieti fusesera marcate de necinste erau gata sa faca reparatii. Parintii simteau cea mai adanca grija fata de copiii lor. Cei care primeau solia lucrau cu rudele si prietenii lor neconvertiti si, cu sufletele aplecate sub povara soliei solemne, ii avertizau si ii indemnau fierbinte sa se pregateasca pentru venirea Fiului omului. Cazurile cele mai impietrite erau acelea ale oamenilor care nu cedau in fata greutatii unor dovezi aduse o data cu avertizari spuse din inima. Aceasta lucrare de curatire a sufletului a intors dragostea de lucruri lumesti catre o consacrare care nu mai fusese traita vreodata.
50:5 Mii de oameni au fost condusi sa imbratiseze adevarul predicat de William Miller si au fost ridicati slujitori ai lui Dumnezeu in duhul si puterea lui Ilie pentru a proclama solia. Asemenea lui Ioan, premergatorul lui Isus, cei care au predicat aceasta solie solemna s-au simtit constransi sa-si lase securea la radacina copacului si sa-i cheme pe oameni sa aduca roade vrednice de pocainta. Marturia lor a fost gandita pentru a activa si a afecta serios bisericile, determinandu-le sa-si dea pe fata adevaratul caracter. Si, pe masura ce rasuna avertizarea solemna de a fugi de mania viitoare, multi care faceau parte din diferite biserici au primit solia vindecatoare; si-au vazut apostazia si, cu lacrimi amare de pocainta si profunda durere sufleteasca, s-au smerit inaintea lui Dumnezeu. Si, in timp ce Duhul lui Dumnezeu Se odihnea asupra lor, au ajutat si ei sa se dea strigatul: "Temeti-va de Dumnezeu si dati-I slava, caci a sosit ceasul judecatii Lui!"
50:6 Propovaduirea unui timp precis a starnit mare impotrivire din partea tuturor categoriilor de oameni, de la slujitorul de la amvon pana la cel mai inrait si nepasator pacatos. "Nimeni nu stie ziua sau ceasul", se auzea din partea pastorului fatarnic si batjocoritorului cutezator. Nici lamuriri nu erau aduse, nici corecturi nu veneau din partea celor care aratau catre anul in care credeau ca
50:7 perioadele profetice se vor termina si catre semnele care aratau ca Hristos era aproape, chiar la usi. Multi pastori ai turmei, care marturiseau ca Il iubesc pe Hristos, au spus ca nu au nimic impotriva predicarii venirii lui Hristos, dar ca obiectau impotriva fixarii unei date clare, Ochiul atotvazator al lui Dumnezeu le-a citit inimile. Nu-L doreau pe Isus in apropiere. Stiau ca vietile lor lumesti nu aveau sa treaca acest test cu bine, pentru ca nu umblau pe cararea umila pe care o indicase El. Acesti pastori falsi stateau de-a curmezisul lucrarii lui Dumnezeu. Adevarul, in puterea lui de convingere, a starnit interesul oamenilor si, asemenea temnicerului, au inceput sa intrebe: "Ce trebuie sa fac pentru a fi mantuit?" Dar acesti pastori se postasera intre adevar si popor si au predicat lucruri placute urechii firesti pentru a-i indeparta de la adevar. Ei s-au alaturat lui Satana si ingerilor lui strigand: "Pace, pace!", cand nu era deloc pace. Cei care isi iubeau tihna si erau multumiti cu distanta pe care o pastrau fata de Dumnezeu nu s-au lasat treziti din siguranta lor lumeasca. Am vazut ca ingerii lui Dumnezeu au notat totul; vesmintele acelor pastori neconsacrati au fost acoperite de sangele sufletelor.
50:8 Pastorii care nu au acceptat aceasta solie mantuitoare i-au impiedicat si pe cei care voiau s-o primeasca. Sangele sufletelor este asupra lor. Predicatori si popor s-au unit pentru a se opune acestei solii ceresti si pentru a-l persecuta pe William Miller si pe cei care i s-au alaturat in lucrarea sa. Pentru a-i distruge influenta, au fost lansate neadevaruri; si, in anumite momente, dupa ce el declara pe fata care era sfatul lui Dumnezeu, taindu-i la inima pe ascultatorii lui prin adevaruri directe, o mare manie s-a aprins impotriva lui si, pe cand parasea locul intalnirii, unii l-au pandit deoparte pentru a-i lua viata. Dar ingerii lui Dumnezeu au fost trimisi sa-l protejeze si l-au condus in siguranta departe de gloata furioasa. Lucrarea lui nu se terminase.
50:9 Cei mai devotati au primit cu bucurie solia. Stiau ca era de la Dumnezeu si ca fusese trimisa la timpul potrivit. Ingerii priveau cu cel mai adanc interes rezultatul vestirii soliei ceresti, iar cand bisericile s-au intors si au respins-o, cu tristete, s-au consultat cu Isus. El Si-a intors fata de la acele biserici si le-a poruncit ingerilor Lui sa vegheze cu credinciosie asupra celor pretiosi care nu respinsesera marturia, caci asupra lor avea sa straluceasca o noua lumina.
50:10 Am vazut ca, daca aceia care-si spuneau crestini ar fi iubit venirea Mantuitorului lor, daca si-ar fi centrat afectiunea asupra Lui si ar fi simtit ca nu era nimeni pe pamant care sa se poata compara cu El, ar fi salutat cu bucurie primul zvon al venirii Sale. Dar neplacerea pe care au manifestat-o cand au auzit de venirea Domnului lor a fost o dovada graitoare a faptului ca nu-L iubeau. Satana si ingerii lui au triumfat si I-au aruncat in fata Domnului Hristos si ingerilor Sai faptul ca aceia care se numeau poporul Lui aveau atat de putina dragoste pentru Isus, incat nu doreau cea de-a doua Sa venire.
50:11 I-am vazut pe cei din poporul lui Dumnezeu bucurosi in asteptare, uitandu-se dupa Domnul lor. Dar Dumnezeu intentiona sa-i puna la incercare. Mana Sa a acoperit o greseala care fusese facuta in calculele perioadelor profetice. Cei care priveau dupa Domnul lor nu au descoperit aceasta greseala si nici oamenii cei mai invatati care se impotriveau fixarii acelei date nu au reusit s-o observe. Dumnezeu intentiona ca poporul Lui sa se confrunte cu o dezamagire. Timpul a trecut si cei care L-au asteptat pe Mantuitorul lor cu nerabdare s-au intristat si s-au descurajat, in timp ce aceia care nu iubisera venirea lui Isus, ci au imbratisat solia din teama, au fost multumiti ca nu venise la vremea la care fusese asteptat. Marturisirea lor nu atinsese inima si nu curatise viata. Trecerea fara evenimente a perioadei fusese calculata pentru a scoate la iveala astfel de inimi.
50:12 Acestia au fost primii care s-au intors si i-au ridiculizat pe cei intristati si dezamagiti, care au iubit cu adevarat venirea Mantuitorului lor. Am vazut intelepciunea lui Dumnezeu in incercarea adusa asupra poporului Sau si punerea lor la proba cercetarii pentru a-i descoperi pe cei care aveau sa se dea inapoi in ceasul incercarii.
50:13 Isus si toata ostirea cereasca au privit cu compasiune si iubire asupra celor care asteptasera plini de fericire sa-L vada pe Acela pe care-L iubeau sufletele lor. Ingeri erau deasupra si in jurul lor pentru a-i sprijini in ceasul incercarii lor. Cei care neglijasera sa primeasca solia cereasca au fost lasati in intuneric si mania lui Dumnezeu s-a aprins impotriva lor, pentru ca nu au vrut sa primeasca lumina pe care o trimisese din cer. Cei credinciosi, dezamagiti, care nu puteau intelege de ce nu venise Domnul lor, nu au fost lasati in intuneric. Ei au fost condusi din nou la bibliile lor pentru a cerceta perioadele profetice. Mana Domnului a fost indepartata de pe cifrele ascunse si greseala a fost explicata. Ei au vazut ca perioadele profetice ajungeau pana in 1844 si ca aceeasi dovada pe care o adusesera pentru a arata ca perioadele profetice se incheiau in 1843 dovedea ca acestea se vor termina in 1844. Lumina din Cuvantul lui Dumnezeu a stralucit asupra situatiei in care se aflau si au descoperit un timp de intarziere - "Daca zaboveste [prorocia], asteapt-o!" In dragostea lor pentru imediata venire a lui Hristos, ei trecusera cu vederea intarzierea implinirii, care a fost calculata pentru a-i da pe fata pe adevaratii asteptatori. Aveau din nou un punct temporal fixat. Cu toate acestea, am vazut ca multi dintre ei nu puteau trece peste grava lor dezamagire si erau incapabili de a avea acel nivel al zelului si energiei care le marcase credinta in 1843.
50:14 Satana si ingerii lui au triumfat asupra lor, iar cei care nu au vrut sa primeasca solia s-au felicitat singuri pentru judecata lor patrunzatoare si intelepciunea de a nu fi primit amagirea - dupa cum o numeau ei.
50:15 Nu-si dadeau seama ca respingeau in detrimentul lor sfatul lui Dumnezeu si lucrau impreuna cu Satana si cu ingerii lui pentru a-i incurca pe cei din poporul lui Dumnezeu, care traiau solia trimisa din cer.
50:16 Cei care credeau in aceasta solie au fost prigoniti in bisericile lor. Pentru o vreme, cei care nu voiau sa primeasca solia au fost retinuti de frica sa nu actioneze pe fata dupa simtamintele pe care le aveau in inimi; dar trecerea acelei date a scos la iveala adevaratele lor sentimente. Ei doreau sa reduca la tacere marturia pe care asteptatorii s-au simtit constransi s-o poarte, si anume, ca perioadele profetice se extindeau pana in 1844. Credinciosii au explicat cu claritate greseala pe care o facusera si au aratat motivele pentru care L-au asteptat in 1844 pe Domnul lor. Impotrivitorii lor nu au putut aduce nici un argument impotriva explicatiilor puternice care au fost oferite. Cu toate acestea, mania bisericilor s-a aprins; erau hotarati sa nu asculte dovezile si sa-si inchida usile impotriva marturiei, asa incat sa n-o poata auzi si ceilalti. Cei care nu au indraznit sa opreasca lumina pe care le-o daduse Dumnezeu sa ajunga si la altii au fost scosi afara din biserici; dar Isus era cu ei si ei erau bucurosi in lumina fetei Sale. Erau pregatiti sa primeasca solia celui de-al doilea inger.