Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Web / Scrieri timpurii

Scrieri timpurii 38:43


38:43 Soldatii romani au fost cuprinsi de groaza. Unde era acum puterea lor de a tine trupul lui Isus? Nu se mai gandeau la datorie sau ca ucenicii L-ar putea fura. In timp ce lumina ingerilor stralucea in jur, mai puternica decat soarele, toata straja romana a cazut ca moarta la pamant. Unul din ingeri a apucat piatra cea mare, a rostogolit-o din fata usii mormantului si s-a asezat pe ea. Celalalt a intrat in mormant si a desfacut stergarul de pe capul lui Isus. Apoi, ingerul din cer a strigat cu un glas care a facut ca pamantul sa se cutremure: "Fiu al lui Dumnezeu, Tatal Tau Te cheama! Vino afara!" Moartea nu mai putea sa stapaneasca peste El. Isus S-a ridicat dintre morti ca un invingator triumfator. Cu o teama sfanta, marcata de solemnitate, ostirea ingereasca privea aceasta scena. Si, cand Isus a iesit din mormant, acei ingeri stralucitori I s-au inchinat pana la pamant si L-au intampinat cu cantece de victorie si triumf. Ingerii lui Satana fusesera siliti sa fuga dinaintea luminii stralucitoare, patrunzatoare, a ingerilor ceresti si s-au plans amarnic imparatului lor ca li se luase cu violenta prada din maini si ca Acela pe care-L urau atat de mult inviase din morti. Satana si ostirea lui se bucurasera peste masura ca puterea pe care o aveau asupra oamenilor cazuti facuse ca Domnul vietii sa fie asezat in mormant, dar scurt a fost triumful lor diabolic! Caci in clipa in care Isus a iesit din temnita ca un biruitor plin de maretie, Satana a stiut ca el insusi avea sa moara dupa un timp si ca imparatia lui va trece de drept in mainile lui Hristos. S-a lamentat si a turbat pentru ca, in ciuda tuturor eforturilor lui, Isus nu fusese biruit, ci deschisese o cale de mantuire pentru om, si oricine dorea putea sa umble pe ea si sa fie salvat.