Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Web / Scrieri timpurii

Scrieri timpurii 38:22


38:22 Mama lui Isus era acolo. Inima ei era strapunsa de o durere pe care nu o poate simti decat o mama duioasa; totusi, asemenea ucenicilor, inca spera ca Hristos va face vreo minune si va scapa de ucigasi. Nu putea suporta gandul ca Se va lasa rastignit. Dar pregatirile erau gata si Isus a fost asezat pe cruce. Au fost aduse cuiele si ciocanul. Inimile ucenicilor s-au strans in pieptul lor. Mama lui Isus se afla sub apasarea unei agonii aproape imposibil de indurat. Inainte ca Mantuitorul sa fie strapuns de cuie pe cruce, ucenicii au dus-o din locul in care se desfasura aceasta scena, ca sa nu auda zgomotul facut de piroane in timp ce acestea strapungeau oasele si muschii mainilor si picioarelor Sale ranite. Isus nu a murmurat, ci a gemut in agonie. Fata Ii era palida, iar pe spranceana Lui atarnau picaturi mari de sudoare. Satana a tresaltat vazand suferinta prin care trecea Fiul lui Dumnezeu, desi se temea ca eforturile lui de a zadarnici planul de mantuire fusesera inutile, ca imparatia lui era pierduta si ca la sfarsit avea sa fie nimicit.