Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Web / Scrieri timpurii

Scrieri timpurii 37:6


37:6 L-am privit pe Isus in gradina cu ucenicii Sai. Cuprins de o tristete adanca, El le-a poruncit sa vegheze si sa se roage, ca sa nu cada in ispita. El stia ca le va fi pusa la incercare credinta si sperantele lor vor fi spulberate si ca aveau sa aiba nevoie de toata puterea pe care o puteau obtine prin veghere atenta si rugaciune fierbinte. Cu strigate puternice si plans, Isus S-a rugat: "Tata, daca voiesti, departeaza paharul acesta de la Mine. Totusi, faca-se nu voia Mea, ci a Ta." Fiul lui Dumnezeu Se ruga in agonie. Mari stropi de sange se uneau pe fata Sa si cadeau pe pamant. Ingerii vegheau deasupra acelui loc, fiind martori la scena dinaintea lor, dar numai unul a fost trimis sa mearga si sa-L intareasca pe Fiul lui Dumnezeu in agonia Sa. In cer nu era nici urma de bucurie. Ingerii si-au aruncat jos cununile si harpele si, in tacere si cu cel mai adanc interes, L-au urmarit pe Isus. Ei doreau sa-L inconjoare pe Fiul lui Dumnezeu, dar ingerii comandanti nu i-au lasat, pentru ca nu cumva, vazand cum este tradat, sa-L salveze; caci planul fusese hotarat si trebuia dus la indeplinire.