32:21 Prin acest text, se pretinde ca Dumnezeu, care a vorbit in vechime parintilor nostri prin proroci, in multe randuri si in multe chipuri, si la inceputul zilelor Evangheliei prin Isus si prin apostolii Sai, a fagaduit ca nu va mai comunica niciodata omului ceva in acest fel. Prin urmare, toate profetiile care apar mai tarziu de aceasta data trebuie sa fie mincinoase. Aceasta, se zice, incheie canonul Inspiratiei. Daca asa stau lucrurile, de ce a scris Ioan Evanghelia sa dupa ce s-a intors de pe Patmos la Efes? Facand acest lucru, a adaugat el la cuvintele prorociei din acea carte scrisa pe insula Patmos? Este evident, din textul citat, ca avertizarea impotriva adaugarii sau stergerii nu se refera la Biblie, la forma finita a compilatiei din care este compusa, ci la cartea distincta a Apocalipsei, asa cum a iesit ea din mana apostolului. Cu toate acestea, nici un om nu are dreptul de a adauga sau scoate ceva din oricare alta carte scrisa prin inspiratia data de Dumnezeu. Scriind cartea Apocalipsei, a adaugat Ioan ceva la cartea prorociei lui Daniel? Absolut nimic. Un profet nu are nici un drept sa modifice Cuvantul lui Dumnezeu. Dar viziunile lui Ioan le confirma pe cele ale lui Daniel si aduc multa lumina suplimentara asupra subiectelor introduse acolo. Conchid, prin urmare, ca Domnul nu S-a angajat sa pastreze tacerea, ci are inca libertatea de a vorbi. Aceasta sa fie in veci vorbirea inimii mele: Vorbeste, Doamne, prin cine doresti; robul tau asculta.