9:17 "Cum nu sunt ca in zilele puterii mele, cand Dumnezeu veghea ca un prieten peste cortul meu, cand Cel Atotputernic inca era cu mine si cand copiii mei stateau in jurul meu; ... Daca ieseam sa ma duc la poarta cetatii si daca imi pregateam un scaun in piata, tinerii se trageau inapoi la apropierea mea, batranii se sculau si stateau in picioare. Mai marii isi opreau cuvantarile si isi puneau mana la gura. Glasul capeteniilor tacea si li se lipea limba de cerul gurii. Urechea care ma auzea, ma numea fericit; ochiul care ma vedea ma lauda. Caci scapam pe saracul care cerea ajutor si pe orfanul lipsit de sprijin. Binecuvantarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima vaduvei. Ma imbracam cu dreptatea si-i slujeam de imbracaminte; neprihanirea imi era manta si turban. Orbului ii eram ochi si schiopului picior. Celor nenorociti le eram tata si cercetam pricina celui necunoscut." Iov 29,4-16