13:1 FORMAREA CARACTERULUI - 1
13:2 "Ia seama, ... sa faci totul dupa chipul care ti-a fost aratat pe munte."
13:3 Educatia si caracterul
13:4 "Statornicia zilelor tale ... sunt intelepciunea si priceperea."
13:5 Adevarata educatie nu ignora valoarea cunoasterii stiintifice sau a valorilor literare; ea pune insa puterea mai presus de informatie; deasupra puterii, bunatatea; deasupra culturii intelectuale, caracterul. Lumea nu are o nevoie atat de mare de oameni cu un intelect puternic, cat de oameni cu un caracter nobil. Are nevoie de oameni in care calitatile sa se afle sub controlul principiului statornic.
13:6 "Iata inceputul intelepciunii: dobandeste intelepciunea". "Limba inteleptilor da stiinta placuta." Proverbele 4,7; 15,2. Adevarata educatie transmite aceasta intelepciune. Ea ne invata cum sa folosim optim nu numai una, ci toate puterile si cunostintele noastre. Ea acopera astfel toate tipurile de obligatii - fata de noi insine, fata de lume si fata de Dumnezeu.
13:7 Formarea caracterului este cea mai importanta lucrare care a fost vreodata incredintata fapturilor omenesti; nu a fost niciodata mai importanta studierea lui cu sarguinta, ca acum. Nici o generatie din trecut nu a mai fost chemata sa faca fata unor chestiuni atat de insemnate; niciodata nu au fost confruntati tinerii si tinerele cu primejdii atat de mari cum sunt cele care ii ameninta in aceste zile.
13:8 Care este orientarea educatiei in vremuri ca acestea? Care este motivatia la care se face cel mai adesea apel? Egoismul. O mare parte a educatiei date nu este altceva decat o pervertire a numelui acesteia. In adevarata educatie, ambitia egoista,
13:9 lacomia de putere, nesocotirea drepturilor si nevoilor omului - care sunt un blestem pentru lumea noastra - gasesc o impotrivire ferma. Planul lui Dumnezeu pentru viata include fiecare fiinta omeneasca. Fiecare dintre noi are datoria de a-si folosi talantii la maximum; iar credinciosia in acest lucru, fie ca darurile sunt multe, fie ca sunt mai putine, confera dreptul la cinste. In planul lui Dumnezeu nu exista vreun loc pentru rivalitate egoista. Cei care se masoara pe ei insisi dupa etalonul propriei persoane si se compara, la fel, cu ei insisi nu sunt intelepti. 2 Corinteni 10,12. Tot ce face o persoana trebuie implinit "dupa puterea pe care i-o da Dumnezeu." 1 Petru 4,11. Acel lucru trebuie facut "din toata inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, ca unii care stiti ca veti primi de la Domnul rasplata mostenirii. Voi slujiti Domnului Hristos." Coloseni 3,23.24. Pretioasa este slujirea si educatia dobandita cand se aplica aceste principii! Dar cat de diferita este educatia data acum! Din primii ani de viata ai copilului, se face un apel la intrecere si rivalitate; acestea hranesc egoismul, radacina tuturor relelor.
13:10 Se creeaza astfel o lupta pentru suprematie si este incurajat sistemul de "indopare", care in atatea cazuri distruge sanatatea si posibilitatea de a mai face ceva folositor. In cazul multora, intrecerea duce la necinste; iar prin hranirea ambitiei si nemultumirii viata este cuprinsa de amaraciune si lumea este invadata de acele spirite turbulente, care sunt o amenintare continua pentru societate.
13:11 Si pericolul nu se afla numai in metoda de predare. El se afla si in subiectul materiilor studiate.
13:12 Care sunt lucrarile spre care este indrumata mintea tinerilor in anii in care omul este cel mai impresionabil? Din ce fantani sunt invatati tinerii sa bea cand studiaza limba si literatura? Din
13:13 puturile paganismului; din izvoarele infectate cu stricaciunile paganismului antic. Li se da sa studieze autori despre care se declara, si toti sunt de acord cu acest lucru, ca nu au nici un respect fata de principiile moralitatii.
13:14 Si despre cati autori moderni nu se poate spune acelasi lucru! Pentru cat de multi gratia si frumusetea limbajului nu reprezinta altceva decat o deghizare a unor principii care l-ar scarbi pe cititor, daca acesta le-ar putea vedea in adevarata lor diformitate!
13:15 Pe langa acestia, exista o multime de scriitori de fictiune, care ademenesc la visuri placute in palate ale tihnei. Se poate ca acesti scriitori sa nu poata fi acuzati de imoralitate, insa cu toate acestea, lucrarea lor nu este mai putin incarcata de rele. Ea ii jefuieste pe mii si mii de oameni de timpul, energia si autodisciplina ceruta de problemele grave ale vietii.
13:16 In studierea stiintelor, asa cum se desfasoara in general aceasta, exista pericole la fel de mari. Evolutionismul si erorile care fac parte din aceeasi categorie sunt predate in scolile de orice fel, de la gradinita la colegiu. Astfel, studiul stiintelor, care ar trebui sa ofere o cunoastere a lui Dumnezeu, abunda in speculatii si teorii ale oamenilor, astfel incat are tendinta de a conduce la necredinta.
13:17 Chiar studiul Bibliei, dupa cum este adesea condus in scoli, jefuieste lumea de comoara nepretuita a Cuvantului lui Dumnezeu. Lucrarea "inaltei critici" - de disecare, interpretare personala si reconstituire - nimiceste credinta in Biblie ca fiind descoperire divina; jefuieste Cuvantul lui Dumnezeu de puterea de a controla, inalta si inspira vietile omenesti.
13:18 Cand tanarul iese in lume pentru a intalni seductia catre pacat - pasiunea pentru castigarea banilor, pentru distractie si ingaduirea propriilor placeri, pentru etalare ostentativa, lux si extravaganta, inselaciune, impostura, jaf si ruina - cu ce vor fi infruntate invataturile de acolo?
13:19 Spiritismul afirma ca oamenii sunt semizei necazuti;
13:20 ca "fiecare minte se va judeca pe ea insasi"; ca "adevarata cunoastere ii pune pe oameni deasupra oricarei legi"; ca "toate pacatele infaptuite sunt nevinovate"; caci "tot ceea ce exista este drept" si "Dumnezeu nu condamna". Acesta prezinta cele mai josnice fiinte omenesti ca fiind in cer, si inca intr-o pozitie foarte inaltata acolo. In felul acesta, el declara tuturor oamenilor: "Nu conteaza ce faceti; traiti cum va place, cerul este caminul vostru". Multimile sunt astfel facute sa creada ca dorinta este cea mai inalta lege, ca desfraul inseamna libertate si ca omul nu este raspunzator decat in fata propriei lui persoane.
13:21 Cu o asemenea invatatura data chiar la inceputul vietii, cand impulsurile sunt mai puternice ca oricand si necesitatea puritatii si stapanirii de sine este cat se poate de urgenta, unde sunt pazitorii virtutii? Ce va impiedica lumea sa devina o a doua Sodoma?
13:22 In acelasi timp, anarhia cauta sa mature cu desavarsire legile, nu numai pe cele divine, ci si pe cele omenesti. Centralizarea bogatiei si puterii; aliantele la scara mare pentru imbogatirea celor putini pe socoteala celor multi; asocierile claselor sarace pentru apararea intereselor si cererilor lor; spiritul de neliniste, de razmerita si varsare de sange; raspandirea la scara globala a acelorasi invataturi care au dus la Revolutia franceza - toate acestea au tendinta de a aduce toata lumea intr-un razboi similar cu acela care a framantat Franta.
13:23 Acestea sunt influentele carora trebuie sa le faca fata tinerii de astazi. Pentru a putea sta neclintiti in mijlocul unor asemenea miscari, ei trebuie sa aseze acum temelia caracterului.
13:24 In orice generatie si in orice tara, adevarata temelie si adevaratul model pentru formarea caracterului au fost aceleasi. Legea divina "Sa iubesti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata inima ta ...; si pe aproapele tau ca pe tine insuti" (Luca 10,27), marele principiu manifestat in
13:25 caracterul si viata Mantuitorului nostru este singura baza sigura si calauza de incredere.
13:26 "Statornicia zilelor tale si taria fericirii tale vor veni din intelepciune si cunoastere" (Isaia 33,6, traducerea Leeser) - acea intelepciune si acea cunoastere pe care numai Cuvantul lui Dumnezeu le poate da.
13:27 Ascultarea de poruncile Sale este la fel de actuala ca si atunci cand au fost rostite aceste cuvinte catre Israel: "Sa le paziti si sa le impliniti; caci aceasta va fi intelepciunea si priceperea voastra inaintea popoarelor". Deuteronom 4,6
13:28 In ele gasim singura aparare pentru integritate morala individuala, pentru puritatea caminului, bunastarea societatii sau stabilitatea natiunii. In mijlocul tuturor incurcaturilor, pericolelor si pretentiilor contradictorii ale vietii, singura regula sigura este de a infaptui ceea ce spune Dumnezeu. "Oranduirile Domnului sunt fara prihana" si "cel ce se poarta asa nu se clatina niciodata." Psalmii 19,8; 15,5
13:29 Metode de predare
13:30 "Ca sa dea celor neincercati agerime de minte, tanarului cunostinta si chibzuinta."
13:31 Veacuri de-a randul, educatia s-a bazat in special pe memorie. Aceasta calitate a fost folosita la maximum, in timp ce alte puteri ale mintii nu au fost dezvoltate in mod corespunzator. Studentii si-au petrecut timpul umplandu-si sarguincios mintea cu cunostinte, din care numai o mica parte putea fi folosita. Mintea impovarata in acest fel cu ceea ce nu poate digera si asimila este slabita; devine incapabila de efort intens, care genereaza o sanatoasa incredere in sine, si este multumita sa depinda de judecata si perceptiile celorlalti.
13:32 Vazand neajunsurile acestei metode, unii au trecut in extrema cealalta. Dupa parerea lor, omul nu are decat sa dezvolte ceea ce este in el. O asemenea educatie il duce pe student la o stare de suficienta, izolandu-l astfel de izvorul oricarei cunoasteri si puteri.
13:33 Educatia care consta in antrenarea memoriei, avand tendinta de a descuraja gandirea independenta, are o consecinta morala prea putin luata in considerare. Sacrificand puterea ratiunii si judecatii, studentul devine incapabil de a face deosebirea intre adevar si ratacire si cade prada usoara amagirii. Este facut fara greutate sa urmeze traditia si obiceiul.
13:34 Este un lucru in general ignorat, nu fara primejdie
13:35 insa, ca rareori ratacirea apare drept ceea ce este. Ea este acceptata, pentru ca se amesteca sau se lipeste de adevar. Parintii nostri au fost ruinati pentru faptul ca au mancat din pomul cunostintei binelui si raului, iar acceptarea amestecarii binelui cu raul constituie ruina barbatilor si a femeilor de astazi. Este sigur ca mintea care depinde de judecata altora va fi condusa gresit mai devreme sau mai tarziu.
13:36 Putem avea puterea de a face deosebirea intre bine si rau numai daca depindem in mod individual de Dumnezeu. Fiecare trebuie sa invete singur de la El prin Cuvantul Sau. Puterea de a gandi ne-a fost data pentru a o folosi, iar Dumnezeu doreste sa facem uz de ea. "Veniti totusi sa ne judecam", (Isaia 1,18) ne invita El. Cine se increde in El poate avea intelepciunea "sa lepede raul si sa aleaga binele." Isaia 7,15; Iacov 1,5
13:37 In orice invatatura adevarata, elementul personal este esential. In invatatura Sa, Hristos S-a ocupat de oameni in mod individual; El i-a pregatit pe cei doisprezece prin contact personal si tovarasie. In particular, a dat cea mai pretioasa invatatura, adesea, unui singur ascultator. El a dezvaluit comorile cele mai bogate rabinului celui onorat, vorbindu-i noaptea pe Muntele Maslinilor, vorbind femeii celei dispretuite la fantana din Sihar; caci in acesti ascultatori El a sesizat inima neimpietrita, mintea deschisa, spiritul receptiv. Nici chiar multimea care se inghesuia pe urmele Sale nu reprezenta pentru Hristos o masa nediferentiata de fapturi omenesti. El vorbea direct oricarei minti si facea apel la fiecare inima. Ii privea in fata pe cei ce-L ascultau, incuraja o fata care se lumina si o privire fugara de aprobare, lucruri care spuneau ca adevarul atinsese sufletul; si acolo, ca raspuns, vibra in inima Sa struna bucuriei pline de compasiune.
13:38 Hristos sesiza posibilitatile in fiecare faptura omeneasca. El nu era respins de un exterior nepromitator sau de conditii nefavorabile. L-a chemat pe Matei din biroul vamal si pe Petru si fratii lui din barca de pescuit, ca sa invete de la El.
13:39 In lucrarea educativa de astazi este nevoie de acelasi interes personal, de aceeasi atentie acordata dezvoltarii individuale. Multi tineri aparent nepromitatori sunt inzestrati din belsug cu talente ce nu sunt folosite deloc. Calitatile lor stau ascunse din pricina lipsei de discernamant a educatorilor pe care-i au. In multi baieti sau fete, la suprafata la fel de neatragatori ca si o piatra aspra, neprelucrata, se poate gasi materialul pretios care va trece testul temperaturii ridicate, al furtunii si al presiunii inalte. Adevaratul educator, avand inaintea ochilor ce ar putea deveni elevii sai, va recunoaste valoarea materialului pe care il prelucreaza. Va arata un interes personal fata de fiecare elev si va cauta sa-i dezvolte toate puterile. Fiecare efort de conformare la principiile corecte va fi incurajat, chiar daca aceste straduinte sunt departe de a fi desavarsite.
13:40 Fiecare tanar ar trebui sa fie invatat necesitatea si puterea sarguintei. Succesul depinde mai mult de aceasta decat depinde de geniu sau de talent. Fara sarguinta, cele mai stralucite talente nu au decat niste rezultate slabe, in timp ce, printr-un efort bine canalizat, persoane care aveau calitati naturale cu nimic iesite din comun au facut adevarate minuni. Iar geniul, de ale carui realizari ne minunam, este aproape invariabil legat de un efort concentrat, neobosit.
13:41 Tinerii ar trebui sa fie invatati sa aiba ca tinta dezvoltarea tuturor facultatilor lor, slabe si tari deopotriva. In cazul multora, exista dispozitia de a-si restrange studiul la anumite ramuri pentru care au o placere naturala.
13:42 Ar trebui sa veghem asupra acestei greseli. Aptitudinile naturale indica directia lucrarii vietii si, cand sunt justificate, ar trebui cultivate cu grija. In acelasi timp, ar trebui tinut minte ca un caracter bine echilibrat si o lucrare eficienta in orice domeniu depind intr-o mare masura de acea dezvoltare simetrica, rezultat al unei pregatiri aprofundate, multilaterale.
13:43 Invatatorul ar trebui sa tinteasca in mod constant simplitatea si eficienta. Ar trebui sa predea in mare parte prin ilustratii si sa aiba grija chiar in cazul elevilor mai mari sa dea fiecare explicatie cu simplitate si claritate. Multi elevi, destul de mari ca varsta, nu sunt decat niste copii cand vine vorba despre pricepere.
13:44 Un element important in lucrarea educativa este entuziasmul. Legata de acest punct, exista o sugestie folositoare intr-o remarca pe care a facut-o un actor celebru. Episcopul de Canterbury il intrebase de ce actorii, intr-o piesa, ii impresioneaza atat de puternic pe spectatori, vorbind despre lucruri imaginare, in timp ce slujitori ai Evangheliei ii impresioneaza adesea prea putin, vorbind despre lucruri reale. "Cu tot respectul pe care-l datorez sfintiei voastre", a raspuns actorul, "ingaduiti-mi sa spun ca motivul este simplu: el consta in puterea entuziasmului. Noi, pe scena, vorbim despre lucrurile inchipuite ca fiind reale, cata vreme dumneavoastra vorbiti de la amvon despre lucrurile adevarate ca fiind inchipuite."
13:45 In lucrarea sa, invatatorul are de-a face cu lucruri reale si ar trebui sa vorbeasca despre ele cu toata forta si entuziasmul cu care il poate inspira cunoasterea realitatii si importantei lor.
13:46 Fiecare invatator ar trebui sa fie preocupat ca lucrarea sa sa duca la rezultate clare. Inainte de a incerca sa predea un subiect ar trebui sa aiba in minte un plan distinct si sa stie
13:47 exact ce vrea sa realizeze. Nu ar trebui sa ramana multumit de prezentarea vreunui subiect pana cand studentul nu intelege principiul implicat, pana nu percepe adevarul acestuia si nu poate spune deslusit ce a invatat.
13:48 Atata vreme cat este avut in vedere marele scop al educatiei, tinerii ar trebui sa fie incurajati sa avanseze cat de mult le vor permite inzestrarile lor. Insa inainte de a imbratisa ramurile superioare de studiu, sa le stapaneasca foarte bine pe cele comune. Acest lucru este prea adesea neglijat. Chiar si printre studentii de la licee si colegii se manifesta o deficienta in ce priveste cunoasterea ramurilor comune ale educatiei. Multi studenti isi consacra timpul matematicii superioare in timp ce sunt incapabili sa se ocupe de niste socoteli de contabilitate simpla. Multi studiaza retorica, avand in vedere dobandirea calitatilor oratoriei, in timp ce sunt incapabili sa citeasca intr-o maniera inteligibila si expresiva. Multi care au terminat cursurile de retorica nu reusesc sa compuna si sa ortografieze corect o simpla scrisoare.
13:49 O cunoastere minutioasa a materiilor esentiale in educatie nu ar trebui sa fie numai conditia de admitere la un nivel de instruire superioara, ci si un test neincetat pentru promovare si inaintare. Si in fiecare ramura a educatiei sunt de atins obiective mai importante decat cele pe care le asigura o simpla cunoastere tehnica. Sa luam studiul limbii, spre exemplu. Mai importanta decat invatarea limbilor straine, actuale sau moarte, este capacitatea cuiva de a scrie si vorbi limba sa nativa cu usurinta si acuratete; insa nici o pregatire castigata prin cunoasterea regulilor gramaticale nu se poate compara ca importanta cu studiul limbii dintr-un punct de vedere mai inalt. De acest studiu se leaga intr-o mare masura fericirea sau nenorocirea vietii.
13:50 Cerinta de capetenie a vorbirii este aceea de a fi curata, plina de bunatate si adevar - "expresia exterioara a unui har interior". Dumnezeu spune: "Tot ce este adevarat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice fapta buna si orice lauda, aceea sa va insufleteasca." Filipeni 4,8. Iar daca acestea sunt gandurile, tot asa va fi si exprimarea.
13:51 Cea mai buna scoala pentru acest studiu al limbii este familia; insa pentru ca lucrarea din camin este atat de frecvent neglijata, ramane in sarcina invatatorului sa-si ajute elevii in formarea unor obiceiuri corecte in vorbire.
13:52 Invatatorul poate face mult pentru a descuraja acel obicei rau, care este un blestem pentru localitate, pentru vecini si pentru camin - obiceiul de a vorbi de rau, barfa si critica meschina. Nu trebuie crutat nici un efort in aceasta directie. Faceti ca studentii sa fie patrunsi de faptul ca acest obicei da la iveala o lipsa a culturii, rafinamentului si adevaratei bunatati a inimii; ca el il exclude pe individ ca fiind nepotrivit pentru societatea celor cu adevarat cultivati si rafinati in aceasta lume si pentru tovarasia cu cei sfinti care apartin cerului.
13:53 Ne gandim cu oroare la canibalul care se bucura de carnea tremuranda si calda inca a victimei sale; dar sunt rezultatele, chiar si ale unei astfel de practici, mai ingrozitoare decat agonia si ruina provocate de prezentarea intr-o lumina gresita a motivatiei, de stricare a reputatiei, de disecare a caracterului? Copiii si tinerii deopotriva sa invete ce spune Dumnezeu despre aceste lucruri:
13:54 "Moartea si viata sunt in puterea limbii." Proverbele 18,21
13:55 In Scriptura, clevetitorii sunt ca si "uratori de Dumnezeu", "nascocitori de rele", sunt pusi alaturi de aceia care sunt "fara dragoste fireasca, neinduplecati, fara mila", "plini
13:56 de pizma, de ucidere, de cearta, de inselaciune, de porniri rautacioase". Si aceasta este "hotararea lui Dumnezeu, ca cei ce fac asemenea lucruri, sunt vrednici de moarte." Romani 1,30.31.29.32. Dumnezeu il considera locuitor al Sionului pe "cel ce face voia lui Dumnezeu si spune adevarul din inima"; pe cel ce "nu cleveteste cu limba lui" "si nu arunca ocara asupra aproapelui sau." Psalmii 15,2.3
13:57 Dumnezeu condamna, de asemenea, si folosirea acelor fraze fara sens si cuvinte de umplutura, care se invecineaza cu blasfemia. El condamna complimentele mincinoase, evitarea adevarurilor, exagerarile, denaturarile in comert - lucruri care sunt curente in societate si in lumea afacerilor. "Felul vostru de vorbire sa fie: 'Da, da; nu, nu'; ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rau." Matei 5,37
13:58 "Ca nebunul care arunca sageti aprinse si ucigatoare, asa este omul care inseala pe aproapele sau si apoi zice: Am vrut doar sa glumesc!" Proverbele 26,18.19
13:59 Foarte apropiata de barfa este insinuarea mascata, aluzia vicleana prin care cei necurati la inima cauta sa strecoare raul pe care nu indraznesc sa-l exprime cu glas tare. Tinerii ar trebui sa fie invatati sa se fereasca de orice apropiere de acestea, asa cum se feresc de lepra. In vorbire, probabil ca nu exista nici o greseala pe care, varstnici si tineri deopotriva, sa nu fie dispusi sa o treaca mai usor cu vederea la ei insisi, ca limbajul pripit, nerabdator. Ei cred ca este o scuza suficient de buna daca spun: "N-am fost cu bagare de seama si nu e chiar asa cum am spus". Insa Cuvantul lui Dumnezeu nu trateaza aceasta problema cu usuratate. Scripturile spun:
13:60 "Daca vezi un om care vorbeste nechibzuit, poti sa nadajduiesti mai mult de la un nebun decat de la el." Proverbele 29,20
13:61 "Omul care nu este stapan pe sine este ca o cetate surpata si fara ziduri." Proverbele 25,28
13:62 Intr-o clipa, printr-o limba pripita, patimasa,
13:63 neatenta, poate fi adus un rau pe care nu-l va putea repara nici pocainta de o viata. Oh, inimile frante, prietenii instrainati, vietile ruinate de cuvintele aspre, pripite, ale celor care ar fi putut aduce ajutor si vindecare!
13:64 "Cine vorbeste in chip usuratic raneste ca strapungerea unei sabii, dar limba inteleptilor aduce vindecare." Proverbele 12,18
13:65 Una din caracteristicile care ar trebui in mod deosebit cultivate in fiecare copil este acea lipsa de egoism care atribuie vietii un farmec natural. Dintre toate punctele tari ale caracterului, acesta este printre cele mai frumoase, iar pentru fiecare lucrare adevarata a vietii el reprezinta una din virtutile de capetenie.
13:66 Copiii au nevoie de apreciere, compasiune si incurajare, dar ar trebui sa avem grija sa nu hranim in ei o dragoste pentru laude. Nu este intelept sa le acordam o atentie deosebita sau sa repetam cu ei de fata cuvintele lor intelepte. Parintele sau invatatorul care tine inaintea sa adevaratul ideal al caracterului si posibilitatile de realizare nu poate nutri sau incuraja spiritul de ingamfare. El nu va incuraja in tineri dorinta sau efortul de etalare a capacitatilor sau competentelor lor. Cel care priveste mai sus de sine insusi va fi umil; cu toate acestea, va avea o demnitate care nu va fi tulburata sau facuta de rusine de etalari exterioare sau maretie omeneasca.
13:67 Calitatile caracterului nu se dezvolta prin nici un fel de lege sau regula arbitrara, ci prin trairea in atmosfera a ceea ce este curat, nobil si adevarat. Si oriunde exista o inima curata si o noblete a caracterului, acest lucru se va da pe fata prin puritatea si nobletea actiunilor si vorbirii.
13:68 "Cine iubeste curatia inimii si are bunavointa pe buze este prieten cu imparatul." Proverbele 22,11
13:69 Asa cum este cu vorbirea, asa este si cu oricare alt studiu; poate fi in asa fel condus, incat sa duca la formarea si intarirea caracterului.
13:70 Despre nici un studiu nu este mai adevarat acest lucru asa cum este in cazul istoriei. Sa o luam in considerare din punctul divin de vedere.
13:71 Dupa cum prea adesea se preda, istoria nu este decat cu putin mai mult altceva decat un raport al inaltarii si caderii imparatilor, al intrigilor de la curte, al victoriilor si infrangerilor armatelor - o istorie a ambitiei si lacomiei, a inselarii, cruzimii si varsarii de sange. Dupa cum este predata, nu putem avea decat rezultate pagubitoare. Repetarea dureroasa a crimelor si atrocitatilor, a enormitatilor si cruzimilor zugravite sadesc seminte care aduc in multe vieti o recolta a raului.
13:72 Cu mult mai bine este sa invatam in lumina Cuvantului lui Dumnezeu despre cauzele care guverneaza inaltarile si caderile imparatiilor. Tinerii sa studieze aceste rapoarte si sa vada cum adevarata prosperitate a natiunilor a fost legata de acceptarea principiilor divine. Sa studieze istoria marilor miscari de reforma si sa vada cat de ades principiile de care am vorbit, chiar daca erau dispretuite si urate, iar aparatorii lor adusi in temnita si la esafod, au triumfat chiar prin aceste sacrificii.
13:73 Un asemenea studiu va oferi perspective largi, patrunzatoare asupra vietii. Va ajuta tinerii sa inteleaga ceva din conexiunile ei, cat de minunat suntem legati unii de altii in marea fratietate a societatii si a natiunilor si cat de mult oprimarea sau degradarea unui singur membru reprezinta o pierdere pentru toti.
13:74 In ce priveste studiul legat de calculul cu cifre, lucrarea ar trebui sa fie facuta practica. Fiecare tanar si fiecare copil sa fie invatat nu numai sa rezolve probleme inchipuite, ci sa contabilizeze cu
13:75 acuratete propriile venituri si cheltuieli. Sa invete corecta folosire a banilor prin manuirea lor. Fie ca banii sunt de la parinti, fie ca i-au castigat prin puterile proprii, baietii si fetele sa invete sa selecteze si sa-si cumpere singuri imbracaminte, carti si alte lucruri necesare; iar prin pastrarea unei note de cheltuieli vor invata, asa cum n-o vor putea face in nici un alt fel, valoarea si folosul banilor. Aceasta pregatire ii va ajuta sa faca distinctie, intre adevarata economie si zgarcenie, pe de-o parte si risipa, pe de alta parte. Daca este bine condusa, va incuraja obiceiuri ale generozitatii. Ii va ajuta pe tineri sa invete sa daruiasca nu doar dintr-o pornire de moment, cand sunt trezite sentimentele lor, ci in mod regulat si sistematic.
13:76 In acest fel, fiecare studiu poate deveni un ajutor in solutionarea celei mai mari probleme existente, pregatirea barbatilor si a femeilor pentru indeplinirea in modul cel mai bun a responsabilitatilor vietii.
13:77 Comportamentul
13:78 "Dragostea ... nu se poarta necuviincios."
13:79 Valoarea politetii este prea putin apreciata. Multora care au o inima buna le lipseste acea delicatete a manierelor. Multora care insufla respect prin sinceritatea si cinstea lor le lipseste - ce trist - amabilitatea. Aceasta deficienta le umbreste propria fericire si scade din valoarea slujirii lor fata de altii. Multe din experientele cele mai dulci si mai utile ale vietii sunt jertfite de catre cei nepoliticosi, adesea doar prin neatentie.
13:80 Voiosia si amabilitatea ar trebui cultivate mai cu seama de catre parinti si invatatori. Toti pot avea o fata voioasa, o voce blanda, un comportament atent, acestea fiind elemente care au putere. Copiii sunt atrasi de o infatisare vesela, senina. Aratati-le bunatate si amabilitate, si ei vor manifesta acelasi spirit fata de voi si unul fata de celalalt.
13:81 Adevarata amabilitate nu se invata prin simpla aplicare a regulilor de eticheta. Corectitudinea comportamentului trebuie controlata tot timpul; respectul fata de ceilalti ne va face sa ne conformam obiceiurilor acceptate, acolo unde principiul nu este incalcat; insa adevarata politete nu cere sacrificarea principiului de dragul practicilor stabilite. Nu tine cont de casta. Ea invata respectul de sine, respectul fata de demnitatea omului ca om, consideratia fata de fiecare membru al marii familii omenesti.
13:82 Exista primejdia de a pune un pret prea mare pe maniere si forma si de a consacra prea mult timp educatiei in aceasta directie. Viata de efort intens care se cere fiecarui tanar, munca grea, adesea neplacuta, de care este nevoie pentru achitarea de indatoririle obisnuite ale vietii si inca si mai mult pentru usurarea marilor poveri ale lumii, poveri ale nestiintei si starii de nenorocire in care se afla - acestea nu mai lasa decat putin loc pentru conventionalisme.
13:83 Multi care pun mare accent pe eticheta arata putin respect pentru orice altceva, oricat de bun ar fi, care nu se conformeaza standardului lor artificial. Aceasta este o educatie falsa. Ea cultiva orgoliul gata de critica si exclusivismul ingust.
13:84 Esenta adevaratei politeti este respectul fata de ceilalti. Educatia de baza, trainica, este aceea care raspandeste simpatia si incurajeaza bunatatea fata de oricine. Este un esec asa-numita cultura care nu-l face pe tanar respectuos fata de parinti, cu un spirit de apreciere pentru lucrurile in care acestia exceleaza, indelung-rabdatori cu defectele lor si gata sa-i ajute cu cele ce le sunt de trebuinta; care nu-l face atent si delicat, generos si de ajutor celor tineri, celor in varsta si celor nenorociti, care nu-l face politicos cu toti.
13:85 Adevaratul rafinament al gandirii si comportamentului se invata mai bine in scoala Invatatorului Divin decat daca s-ar respecta orice reguli prestabilite. Iubirea Sa, care cuprinde inima, da caracterului acele atingeri modelatoare care o schimba dupa chipul propriei Sale inimi. Aceasta educatie confera o demnitate de origine cereasca si o tinuta de buna-cuviinta. Ea ofera o personalitate placuta si o delicatete a modului de comportare care nu va putea fi niciodata egalata de rafinamentul de suprafata al celor din inalta societate.
13:86 Biblia prescrie curtoazia si ne prezinta multe ilustratii legate de acel spirit lipsit de egoism, de buna-cuviinta delicata, de purtarea
13:87 cuceritoare, ce caracterizeaza adevarata politete. Acestea nu sunt decat reflectii ale caracterului lui Hristos. Toata blandetea si curtoazia adevarata din lume, chiar si printre aceia care nu recunosc Numele Sau, sunt de la El. Iar Domnul doreste ca aceste caracteristici sa fie reflectate perfect in copiii Sai. Scopul Sau este ca oamenii sa priveasca in noi frumusetea Sa.
13:88 Cel mai valoros tratat despre eticheta, care a fost scris vreodata, este invatatura pretioasa, data de Mantuitorul, asa cum a fost rostita de Duhul Sfant prin apostolul Pavel - cuvinte care ar trebui sa fie intiparite permanent in memoria fiecarei fapturi umane, tanar sau varstnic:
13:89 "Cum v-am iubit Eu, asa sa va iubiti si voi unii pe altii." Ioan 13,34
13:90 "Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate: dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie, nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau, nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar, acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul. Dragostea nu va pieri niciodata." 1 Corinteni 13,4-8
13:91 O alta calitate pretioasa, care ar trebui cultivata cu grija, este respectul. Adevaratul respect fata de Dumnezeu este inspirat de un simtamant al infinitei Sale maretii si o constientizare a prezentei Sale. Inima fiecarui copil ar trebui sa fie profund impresionata de acest sentiment al prezentei Celui Infinit.
13:92 Copilul ar trebui sa fie invatat sa priveasca ora si locul rugaciunii si serviciul divin public ca fiind sacre, pentru ca Dumnezeu este acolo. Iar cand respectul se manifesta in atitudine si comportament, simtamantul care il inspira se va adanci.
13:93 Bine ar fi pentru tineri si varstnici daca ar studia si cantari si ar repeta adesea acele cuvinte ale Sfintelor Scripturi, care arata cum ar trebui privit acel loc marcat de prezenta speciala a lui Dumnezeu.
13:94 "Scoate-ti incaltamintea din picioare", i-a poruncit El lui Moise la rugul care ardea; "caci locul pe care calci este un pamant sfant." Exodul 3,5
13:95 Iacov, dupa ce a contemplat privelistea cu ingerii, a exclamat: "Cu adevarat, Domnul este in locul acesta, si eu n-am stiut. ... Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor!" Geneza 28,16.17
13:96 "Domnul, insa, este in Templul Lui cel sfant. Tot pamantul sa taca inaintea Lui." Habacuc 2,20
13:97 "Caci Domnul este un Dumnezeu mare, este un Imparat mare, mai presus de toti dumnezeii ... Veniti sa ne inchinam si sa ne smerim, sa ne plecam genunchiul inaintea Domnului, Facatorului nostru!" "Sa stiti ca Domnul este Dumnezeu! El ne-a facut, ai Lui suntem: noi suntem poporul Lui si turma pasunii Lui. Intrati cu laude pe portile Lui, intrati cu cantari in curtile Lui! Laudati-L si binecuvantati-I Numele." Psalmii 95,3-6; 100,3.4
13:98 Si fata de Numele lui Dumnezeu trebuie sa se arate respect. Nu ar trebui niciodata ca acest Nume sa fie rostit in mod necugetat sau usuratic. Chiar si in rugaciune ar trebui evitata repetarea lui frecventa si inutila. "Numele Lui este sfant si coplesitor." Psalmii 111,9. Cand Il rostesc, ingerii isi acopera fetele. Atunci, noi, care suntem cazuti si pacatosi, cu cat respect ar trebui sa-L avem pe buze!
13:99 Ar trebui sa avem respect fata de Cuvantul lui Dumnezeu. Fata de volumul tiparit ar trebui sa aratam respect, nefolosindu-l niciodata la lucruri de rand sau manuindu-l in mod neglijent. Iar Scriptura nu ar trebui niciodata citata intr-o gluma sau parafrazata pentru a scoate o vorba de duh. "Orice cuvant al lui Dumnezeu este incercat "; ca "un argint lamurit in cuptor de pamant si curatit de sapte ori." Proverbele 30,5; Psalmii 12,6.
13:100 Mai presus de toate, copiii sa fie invatati ca adevaratul respect este aratat prin ascultare. Dumnezeu nu a poruncit nimic care sa nu fie esential si nu exista nici un alt mod de a manifesta respectul, care este atat de placut inaintea Sa, decat prin ascultarea de ceea ce a spus El.
13:101 Ar trebui sa se arate respect fata de reprezentantii lui Dumnezeu - fata de pastori, invatatori si parintii care sunt chemati sa vorbeasca si sa actioneze in locul Sau. El este onorat prin respectul aratat acestora.
13:102 Si Dumnezeu a poruncit sa se arate un respect plin de gingasie fata de cei varstnici. El spune: "Perii albi sunt o cununa de cinste, ea se gaseste pe calea neprihanirii." Proverbele 16,31. Aceasta cununa vorbeste despre bataliile purtate si victoriile dobandite; despre poverile duse si ispitele carora li s-a tinut piept. Vorbeste despre picioarele obosite, care se apropie de odihna lor, despre locuri care vor ramane curand vacante. Ajutati-i pe copii sa se gandeasca la aceasta, iar ei vor netezi cararea celor varstnici prin politetea si respectul lor si vor aduce farmec si frumusete in vietile lor tinere cand asculta de porunca: "Sa te scoli inaintea perilor albi si sa cinstesti pe batran." Leviticul 19,32
13:103 Tatii, mamele si invatatorii trebuie sa aprecieze mai mult responsabilitatea si cinstea pe care a pus-o Dumnezeu asupra lor, facandu-i, fata de copil, reprezentanti ai Sai. Caracterul dat pe fata in
13:104 legaturile de zi cu zi, pe care le au cu acesta, vor traduce copilului, pentru bine sau pentru rau, aceste cuvinte ale lui Dumnezeu:
13:105 "Cum se indura un tata de copiii lui, asa Se indura Domnul de cei ce se tem de El." Psalmii 103,13. "Cum mangaie pe cineva mama sa, asa va voi mangaia Eu." Isaia 66,13
13:106 Ferice de copilul in care asemenea cuvinte trezesc iubire, recunostinta si incredere; de copilul pentru care tandretea, dreptatea si indelunga rabdare a tatalui, a mamei si a invatatorului ofera o pilda a iubirii, dreptatii si indelungii rabdari a lui Dumnezeu; de copilul care, prin incredere, supunere si respect fata de protectorii sai pamantesti, invata sa aiba incredere, sa se supuna si sa-L respecte pe Dumnezeul lui. Cel care transmite un asemenea dar copilului sau elevului sau, l-a inzestrat cu o comoara mai pretioasa decat bogatia tuturor veacurilor, o comoara care este la fel de trainica precum vesnicia.
13:107 Legatura imbracamintei cu educatia
13:108 "Imbracate in chip cuviincios". "Fata imparatului este plina de stralucire inlauntrul casei imparatesti."
13:109 Nici o educatie nu poate fi completa, daca nu invata principiile adevarate in privinta imbracamintei. Fara o asemenea invatatura, lucrarea educativa este adesea intarziata si pervertita. Iubirea hainelor si devotamentul fata de moda se numara printre cei mai teribili rivali ai invatatorului si printre cele mai eficiente piedici.
13:110 Moda este o stapana care conduce cu o mana de fier. In foarte multe camine, taria, timpul si atentia parintilor si copiilor sunt absorbite de satisfacerea pretentiilor ei. Cei bogati se ambitioneaza sa se intreaca unul pe altul in conformarea cu stilurile ei mereu schimbatoare; clasele de mijloc si cele sarace se straduiesc sa se apropie de standardul stabilit de cei despre care se presupune ca le sunt superiori. Acolo unde mijloacele materiale sau puterile sunt limitate si ambitia de a fi la moda este mare, povara devine aproape insuportabila.
13:111 In cazul multora, nu conteaza cat de bine le sta ceva sau cat de frumos ar fi acel ceva; daca moda s-a schimbat, totul trebuie refacut sau aruncat. Membrii familiei sunt condamnati la o truda neincetata. Nu exista timp pentru educarea copiilor, pentru rugaciune sau studiu biblic, nu exista timp pentru a-i ajuta pe cei mici sa se familiarizeze cu Dumnezeu prin lucrarile Sale.
13:112 Nu exista bani sau timp pentru lucrari de binefacere. Si adesea, masa familiei este saracacioasa. Hrana este aleasa prost si pregatita in graba, iar necesitatile organismului nu sunt satisfacute decat in parte. Rezultatul consta in obiceiuri alimentare gresite, care provoaca boala sau duc la necumpatare.
13:113 Dragostea de etalare produce extravaganta si distruge in multi tineri aspiratia catre o viata nobila. In loc sa caute sa-si faca o educatie, ei isi gasesc de timpuriu o ocupatie pentru a castiga banii care le vor permite sa-si satisfaca patima pentru imbracaminte. Iar prin aceasta patima multe tinere sunt ademenite spre ruina.
13:114 In multe camine, resursele familiei sunt suprasolicitate. Tatal, incapabil de a face fata cererilor mamei si ale copiilor, este adesea ispitit la fapte necinstite, iar rezultatul, iarasi, este dezonoarea si ruina.
13:115 Nici macar Sabatul si serviciile de inchinare nu sunt scutite de dominatia modei. Aceste momente sunt mai degraba o noua ocazie de etalare mai mare a puterii ei. Biserica este transformata intr-un loc al paradei, iar imbracamintea la moda este studiata mai mult decat predica. Cei saraci, incapabili de a satisface cerintele uzantelor, se feresc sa mai calce pe la biserica. Ziua de odihna este petrecuta in lenevie sau adesea, de catre tineri, intr-o companie demoralizatoare.
13:116 La scoala, prin imbracamintea nepotrivita si incomoda, fetele nu sunt capabile nici de studiu, nici de recreere. Mintea lor este preocupata, iar invatatorul are greaua sarcina de a le trezi interesul.
13:117 Adesea, pentru a rupe vraja modei, invatatorul nu poate gasi un mijloc mai eficient decat contactul cu natura. Elevii sa guste din deliciile care pot fi gasite langa rau, lac sau mare; sa urce pe dealuri, sa priveasca splendoarea unui apus de soare, sa exploreze bogatiile padurii sau campiei; sa cunoasca placerea de a cultiva plante si flori; iar importanta unei panglici in plus sau a unui volanas va deveni nesemnificativa.
13:118 Aduceti-i pe tineri in punctul in care sa vada ca in imbracaminte, ca si in alimentatie, traiul simplu este indispensabil pentru asigurarea unei gandiri inalte. Indrumati-i sa vada cat de multe sunt de invatat si de facut; cat de pretioase sunt zilele celor tineri in pregatirea pentru lucrarea vietii lor. Ajutati-i sa vada ce comori sunt in Cuvantul lui Dumnezeu, in cartea naturii si in rapoartele privitoare la vietile nobile.
13:119 Mintea lor sa fie dirijata sa vada suferinta pe care ar putea-o alina. Ajutati-i sa vada ca prin fiecare dolar risipit pentru etalare ostentativa cheltuitorul este privat de mijloacele necesare hranirii celor infometati, imbracarii celor goi si mangaierii celor intristati.
13:120 Ei nu-si pot permite sa rateze ocaziile glorioase ale vietii, sa-si piperniceasca mintea, sa-si ruineze sanatatea si sa-si distruga fericirea de dragul ascultarii de dispozitiile ce nu-si gasesc nici un temei in ratiune, confort sau frumusete.
13:121 In acelasi timp, tinerii ar trebui sa fie invatati sa recunoasca lectia naturii: "Orice lucru El il face frumos la vremea lui". Eclesiastul 3,11. In imbracaminte, ca si in orice altceva, avem privilegiul de a-L onora pe Creatorul nostru. El doreste nu numai ca hainele noastre sa fie curate si sanatoase, ci si de bun gust si potrivite.