84:18 Dar, avand de transmis vestea aceasta mare, ei nu mai pot sa stea pe loc si sa vorbeasca. Oboseala si foamea dispar. Lasa mancarea neatinsa si, plini de bucurie, pornesc indata din nou la drum, pe aceeasi carare pe care au venit, grabindu-se sa le povesteasca aceste lucruri ucenicilor din oras. In unele parti drumul nu este sigur, dar ei se catara prin locurile prapastioase, alunecand pe stancile netede. Ei nu vad si nu stiu ca sunt aparati de Acela care a mers pe drum impreuna cu ei. Cu toiagul de drum in mana, merg inainte, dorind sa paseasca mai repede de cum indraznesc. Isi pierd cararea, dar o gasesc din nou. Cateodata alergand, cateodata impiedicandu-se, ei merg inainte, avand pe Insotitorul nevazut mereu langa ei pe tot drumul.