82:18 Prin faptul ca dadusera pe Hristos la moarte, preotii se facusera unelte ale lui Satana. Acum erau cu totul in puterile lui. Se prinsesera intr-o cursa din care nu vedeau alta scapare decat sa lupte mai departe impotriva lui Hristos. Cand au auzit vestea despre invierea lui Hristos, s-au temut de furia poporului. Si-au dat seama ca insasi viata lor era in primejdie. Singura lor nadejde era aceea de a face sa se creada ca Isus era un inselator, tagaduind invierea Lui. I-au mituit pe soldati si au castigat tacerea lui Pilat. Ei au raspandit stirile lor mincinoase pretutindeni. Dar au fost si martori pe care nu-i puteau face sa taca. Multi auzisera cele spuse de soldati cu privire la invierea lui Hristos. Si unii dintre mortii care au inviat o data cu Hristos s-au aratat la multi si au declarat ca El a inviat. Preotilor li s-au adus rapoarte despre oameni care vazusera pe cei inviati si auzisera marturisirea lor. Preotilor si conducatorilor le era continuu teama ca nu cumva, mergand pe strada sau fiind in locurile tainice din casele lor, sa-L intalneasca pe Hristos. Simteau ca pentru ei nu exista un loc sigur. Zavoarele si drugii erau aparari slabe impotriva Fiului lui Dumnezeu. Zi si noapte le statea in fata scena aceea ingrozitoare din odaia de judecata, cand ei strigasera: "Sangele lui sa fie asupra noastra si asupra copiilor nostri" (Mat. 27,25). Niciodata nu va mai putea sa fie stearsa din mintea lor amintirea acelei scene. Niciodata nu vor mai putea sa doarma linistiti.