79:53 La ceasul al noualea, intunericul s-a ridicat de deasupra multimii, dar mai acoperea inca pe Mantuitorul. Era un simbol al agoniei si groazei care apasau asupra inimii Sale. Nici un ochi nu putea strapunge intunericul ce invaluia crucea si nimeni nu putea patrunde intunericul adanc ce cuprindea sufletul in suferinta al Domnului Hristos. Era ca si cand fulgere manioase erau aruncate asupra Lui in timp ce atarna pe cruce. Atunci, "Isus a strigat cu glas tare: 'Eli, Eli, Lama Sabactani!' ... Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?" In timp ce intunericul de afara se asezase asupra Mantuitorului, multe voci s-au auzit exclamand: "Mania razbunatoare a cerului este asupra Lui. Fulgerele maniei lui Dumnezeu sunt aruncate asupra Lui, pentru ca a pretins ca este Fiul lui Dumnezeu". Multi dintre cei care au crezut in El au auzit strigatul Sau disperat. Speranta i-a parasit. Daca Dumnezeu L-a uitat pe Domnul Hristos, in cine ar mai putea sa se increada urmasii Sai?