7:1 Cap. 6 - "I-am vazut steaua"
7:2 "DUPA CE S-A NASCUT ISUS in Betleemul din Iudea, in zilele imparatului Irod, iata ca au venit niste magi din Rasarit la Ierusalim si au intrebat: 'Unde este Imparatul de curand nascut al Iudeilor? Fiindca I-am vazut steaua in Rasarit si am venit sa ne inchinam Lui'."
7:3 Acesti intelepti din Rasarit erau filozofi. Ei apartineau unei clase mari si influente, care cuprindea oameni de vita nobila si care detinea mare parte din bogatia si stiinta natiunii lor. Printre acestia, erau multi care ii inselau pe cei creduli. Altii insa, care erau sinceri, studiau descoperirile lui Dumnezeu din natura si erau onorati pentru integritatea si intelepciunea lor. Un astfel de caracter aveau si inteleptii care au venit la Isus.
7:4 Lumina lui Dumnezeu straluceste totdeauna in mijlocul intunecimii paganismului. Atunci cand au studiat cerurile instelate si au cautat sa patrunda taina ascunsa in caile lor luminoase, acesti magi au contemplat gloria Creatorului. Cautand sa inteleaga mai bine, ei s-au indreptat spre Scripturile evreilor. In tara lor, scrierile profetice, care preziceau venirea unui invatator divin, au fost pastrate ca o comoara. Balaam facea parte din randul magilor, desi candva fusese un profet al lui Dumnezeu; inspirat de Duhul Sfant, el proorocise despre prosperitatea lui Israel si aratarea lui Mesia; iar proorociile lui
7:5 trecusera prin traditie de la generatie la generatie. Dar, in Vechiul Testament, venirea Mantuitorului era mai clar descoperita. Magii au aflat cu bucurie ca venirea Sa era aproape si ca lumea intreaga avea sa fie plina de cunoasterea slavei Domnului.
7:6 In acea noapte, cand slava lui Dumnezeu se revarsa pe dealurile Betleemului, magii au vazut pe ceruri o lumina misterioasa. Cand lumina s-a stins, o stea luminoasa a aparut si zabovea pe cer. Nu era nici stea fixa, nici planeta, si fenomenul a trezit cel mai viu interes. Acea stea era o grupa departata de ingeri luminosi, dar magii nu stiau lucrul acesta. Cu toate acestea, ei simteau ca steaua are pentru ei o deosebita insemnatate. Ei i-au consultat pe preoti si pe filozofi si au cercetat sulurile vechilor cronici. Profetia lui Balaam glasuia astfel: "O stea rasare din Iacov. Un toiag de carmuire se ridica din Israel" (Num. 24,17). Sa fi fost aceasta stea neobisnuita trimisa ca un prevestitor al Celui Fagaduit? Magii au intampinat cu bucurie lumina adevarului trimis din cer; acum, ea se revarsa asupra lor in raze tot mai stralucitoare. Prin vise, au fost indrumati sa mearga sa-L caute pe Printul nou-nascut.
7:7 Dupa cum, prin credinta, Avraam a plecat la chemarea lui Dumnezeu, "fara sa stie unde se duce" (Evrei 11,8), dupa cum, prin credinta, Israel a urmat stalpul de nor catre Tara Fagaduita, tot asa si acestia dintre neamuri au plecat sa-L gaseasca pe Mantuitorul fagaduit. Orientul avea din abundenta lucruri pretioase si magii n-au pornit la drum cu mana goala. Era obiceiul ca printilor sau altor personalitati de seama sa li se ofere daruri, ca un act de omagiu, si astfel cele mai valoroase daruri pe care acea tara le putea oferi au fost aduse ca o jertfa de inchinare inaintea Aceluia in care toate neamurile pamantului aveau sa fie binecuvantate. Era necesar sa calatoreasca noaptea, pentru a nu pierde steaua din vedere; iar calatorii foloseau timpul repetand proorociile traditionale si vestirile profetice cu privire la Acela pe care ei Il cautau. La fiecare popas, cercetau profetiile si li se intarea convingerea ca sunt condusi de Dumnezeu. Pe langa faptul ca aveau steaua in fata lor ca un semn exterior, aveau si dovada launtrica din partea Duhului Sfant, care lucra asupra inimii lor si le insufla speranta. Calatoria, desi lunga, era fericita pentru ei.
7:8 Ei au ajuns in tara lui Israel, unde coborara Muntele Maslinilor, avand Ierusalimul in fata, cand, deodata, steaua care i-a condus pe drumul lor obositor se opri deasupra templului, iar dupa un timp, disparu dinaintea privirii lor. Cu pasi energici pornira mai departe, nadajduind cu incredere ca nasterea lui Mesia sa fie rostirea fericita a oricarei limbi. Dar
7:9 cercetarile lor sunt zadarnice. Intrand in cetatea sfanta, ei s-au indreptat spre templu. Spre surprinderea lor, nu gasesc pe nimeni care sa stie ceva despre Imparatul nou-nascut. Intrebarile lor nu produc nici o expresie de bucurie, ci mai degraba de surprindere, de teama si de dispret.
7:10 Preotii povestesc traditii. Ei inalta in slavi religia si sfintenia lor, in timp ce pe greci si pe romani ii denunta ca pagani si pacatosii pacatosilor. Acesti intelepti nu sunt idolatri si, in fata lui Dumnezeu, sunt cu mult mai presus decat asa-zisii Sai inchinatori; cu toate acestea, sunt priviti de iudei ca pagani. Nici chiar cei randuiti ca pastori ai Scrierilor Sfinte nu primesc cu simpatie arzatoarele lor intrebari.
7:11 Sosirea magilor a fost repede facuta cunoscuta prin tot Ierusalimul. Pelerinajul lor ciudat a produs o framantare in mijlocul oamenilor, ce a ajuns pana la palatul imparatului Irod. Vicleanul edomit s-a tulburat de vestea unui posibil rival. Nenumarate crime manjisera drumul sau la tron. Fiind de sange strain, era urat de poporul peste care domnea. Singura lui siguranta era protectia Romei. Dar acest nou Print avea o pretentie mai mare. Considera ca S-a nascut pentru a conduce o imparatie.
7:12 Irod banuia ca preotii comploteaza cu strainii, pentru a declansa o revolta populara ca sa-l dea jos de pe tron. Cu toate acestea, el isi ascunse neincrederea, hotarat fiind sa le zadarniceasca planurile prin iscusinta lui mai rafinata. Convocand adunarea preotilor de seama si a carturarilor, ii intreba
7:13 in legatura cu invatatura din cartile lor sfinte cu privire la locul nasterii lui Mesia.
7:14 Aceasta intrebare, pusa de uzurpatorul tronului si facuta la cererea strainilor, a starnit ingamfarea invatatorilor iudei. Indiferenta cu care cautau prin cartile profetilor l-a exasperat pe tiranul gelos. El gandea ca ei incearca sa ascunda cunostintele pe care le aveau in aceasta privinta. Cu o autoritate pe care ei nu indrazneau sa o desconsidere, el le-a ordonat sa faca o cercetare amanuntita si sa declare locul de nastere al Imparatului asteptat de ei. "In Betleemul din Iudea", i-au raspuns ei, "caci iata ce a fost scris prin proorocul:
7:15 'Si tu Betleeme, tara lui Iuda,
7:16 Nu esti nicidecum cea mai neinsemnata
7:17 dintre capeteniile lui Iuda;
7:18 Caci din tine va iesi o Capetenie,
7:19 Care va fi pastorul poporului Meu Israel'."
7:20 Irod ii invita apoi pe magi la o intrevedere secreta. Un uragan de manie si teama vuia in inima sa, dar el pastra o infatisare linistita si ii primi pe straini foarte curtenitor. El intreba despre timpul cand se aratase steaua, facandu-se ca saluta cu bucurie vestea nasterii lui Hristos. El ii ruga staruitor pe vizitatorii sai: "Duceti-va si cercetati cu de-amanuntul despre Prunc: si cand Il veti gasi, dati-mi si mie de stire, ca sa vin si eu sa ma inchin Lui". Zicand asa, le dadu voie sa-si continue drumul spre Betleem.
7:21 Preotii si batranii din Ierusalim nu erau asa de necunoscatori cu privire la nasterea lui Hristos cum se aratau. Vestea despre vizita ingerilor la pastori fusese dusa la Ierusalim, dar rabinii o socotisera ca fiind neimportanta pentru preocuparea lor. Ei insisi L-ar fi putut gasi pe Isus si ar fi putut fi gata sa-i conduca pe magi la locul Lui de nastere; dar, in loc sa se petreaca lucrurile in felul acesta, inteleptii acestia au venit sa le atraga atentia asupra nasterii lui Mesia. "Unde este Imparatul de curand nascut al Iudeilor?" au zis ei. "Fiindca I-am vazut steaua in Rasarit, si am venit sa ne inchinam Lui."
7:22 In aceste imprejurari, ingamfarea si invidia au inchis usa in fata luminii. Daca s-ar fi dat ascultare vestilor aduse de pastori si de magi, acest fapt i-ar fi pus pe preoti si pe rabini in pozitia cea mai de neinvidiat, dovedind falsitatea pretentiei lor ca sunt exponentii adevarului lui Dumnezeu. Acesti invatatori eruditi n-au fost dispusi sa se plece pentru a fi indrumati de aceia pe care ei ii numeau pagani. Nu se putea, ziceau ei, ca Dumnezeu sa-i fi dat pe ei la o parte si sa comunice
7:23 cu pastori inculti sau cu neamuri necircumcise. Ei se hotarara sa-si arate dispretul pentru vestile care au agitat pe imparatul Irod si tot Ierusalimul. Nu voiau nici macar sa mearga la Betleem, pentru a vedea daca lucrurile erau astfel. Si i-au determinat pe oameni sa considere orice interes manifestat pentru Isus ca o agitatie fanatica. De aici a inceput lepadarea lui Hristos de catre preoti si rabini. Din acest moment, ingamfarea si incapatanarea lor s-au transformat intr-o ura inversunata impotriva Mantuitorului. In timp ce Dumnezeu deschidea usa in fata neamurilor, conducatorii iudei inchideau usa pentru ei insisi.
7:24 Inteleptii au plecat singuri din Ierusalim. Umbrele noptii incepusera sa cada la iesirea lor pe porti, dar, spre marea lor bucurie, au vazut din nou steaua si au fost condusi la Betleem. Ei nu primisera nici o instiintare cu privire la starea umila a lui Isus, asa cum le fusese data pastorilor. Dupa indelungata lor calatorie, au fost dezamagiti de indiferenta conducatorilor iudei si au parasit Ierusalimul cu mai putina incredere decat atunci cand au intrat in cetate. La Betleem, nu au gasit nici o garda regala stationata pentru a asigura protectia Imparatului nou-nascut. Nimeni dintre oamenii de vaza ai lumii nu era de fata. Isus era asezat intr-un staul. Parintii Sai, tarani simpli, needucati, erau singurii Lui veghetori. Putea acesta sa fie Cel despre care sta scris ca trebuia "sa ridice semintiile lui Iacov" si "sa aduca inapoi ramasitele lui Israel", care trebuia "sa fie Lumina Neamurilor" pentru "mantuire pana la marginile pamantului" (Is. 49,6)?
7:25 "Au intrat in casa, au vazut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fata la pamant si I s-au inchinat." Sub infatisarea umila a lui Isus, au recunoscut prezenta Divinitatii. Si-au predat inimile inaintea Lui, ca fiind Mantuitorul lor, iar apoi si-au oferit darurile: "aur, smirna si tamaie". Ce credinta aveau acestia!
7:26 Se putea spune despre inteleptii acestia din Rasarit ca despre sutasul roman de mai tarziu: "Nici in Israel n-am gasit o credinta asa de mare" (Mat. 8,10).
7:27 Acesti oameni intelepti nu intelesesera planul lui Irod fata de Isus. Atunci cand tinta calatoriei lor a fost atinsa, ei s-au pregatit sa se intoarca la Ierusalim, intentionand sa-l instiinteze de succesul lor. Dar, intr-un vis, au primit un mesaj divin de a nu mai avea nici o legatura cu el. Evitand Ierusalimul, ei au pornit spre tara lor pe un alt drum.
7:28 Tot asa si Iosif a primit instiintarea de a fugi in Egipt cu Maria si Copilul. Ingerul i-a zis: "Ramai acolo pana iti voi spune eu; caci Irod are sa caute Pruncul sa-L omoare". Iosif a ascultat fara intarziere si, pentru o mai mare siguranta, porni noaptea la drum.
7:29 Prin acesti intelepti, Dumnezeu a atras atentia natiunii iudaice asupra nasterii Fiului Sau. Cercetarile lor prin Ierusalim, trezirea interesului din partea oamenilor, chiar si gelozia lui Irod, care a atras atentia preotilor si rabinilor, le-au indrumat mintea catre profetiile cu privire la Mesia si catre marele eveniment care tocmai avusese lor.
7:30 Satana se straduia din rasputeri sa inlature lumina dumnezeiasca din lume si a folosit cea mai iscusita viclenie pentru a-L distruge pe Mantuitorul. Dar Acela care niciodata nu doarme si nici nu dormiteaza a vegheat asupra Preaiubitului Sau Fiu. Acela, care a facut sa ploua mana din cer pentru Israel si l-a hranit pe Ilie in timpul foametei, S-a ingrijit de un adapost intr-o tara pagana pentru Maria si pruncul Isus. Si, prin darurile magilor dintr-o tara straina, Domnul S-a ingrijit de mijloacele necesare pentru calatoria in Egipt si pentru sederea in acea tara straina.
7:31 Magii au fost printre primii care I-au urat bun-venit Rascumparatorului. Darul lor a fost cel dintai dar depus la picioarele Sale. Si, prin acest dar, ce privilegiu de slujire au avut ei! Lui Dumnezeu Ii face placere sa onoreze darul adus dintr-o inima plina de iubire, dandu-i cea mai inalta eficienta in slujirea pentru Sine. Daca ne-am predat inima lui Isus, atunci vom aduce si darurile noastre inaintea Lui. Aurul si argintul nostru, cele mai de pret bunuri pamantesti pe care le avem, cele mai inalte talente intelectuale si spirituale vor fi consacrate de bunavoie Aceluia care ne-a iubit si S-a dat pe Sine pentru noi.
7:32 Irod astepta cu nerabdare la Ierusalim intoarcerea inteleptilor. Pe masura ce timpul trecea si ei nu se aratau, el a devenit suspicios. Indaratnicia manifestata de rabini pentru a arata locul de nastere al lui Mesia parea sa indice faptul ca ii intelesesera planul si ca magii il ocolisera intentionat. El turba de manie la acest gand. Iscusinta lui daduse gres, ramanandu-i doar sa recurga la forta. El voia sa dea un exemplu cu acest Copil-Rege. Iudeii aceia ingamfati trebuiau sa vada la ce se puteau astepta in incercarile lor de a instala un domn al lor pe tron.
7:33 Imediat au fost trimisi soldati la Betleem, cu ordin sa-i omoare pe toti pruncii de parte barbateasca de la doi ani in jos. Locuintele linistite din cetatea lui David au fost martore la scenele acelea ingrozitoare, care, cu sase sute de ani mai inainte, ii fusesera descoperite profetului. "Un tipat s-a auzit in Rama, plangere si bocet mult: Rahela isi jelea copiii si nu voia sa fie mangaiata, pentru ca nu mai erau."
7:34 Iudeii adusesera nenorocirea aceasta asupra lor insisi. Daca ar fi umblat cu credinciosie si umilinta inaintea lui Dumnezeu, El, ca o demonstratie a puterii Sale, ar fi facut ca mania imparatului sa fie inofensiva pentru ei. Dar ei insisi se despartisera de Dumnezeu prin pacatele lor si respinsesera Duhul Sfant, care era singurul lor scut. Ei nu studiasera Scripturile cu dorinta de a se conforma vointei lui Dumnezeu. Ei cautasera profetii care puteau fi interpretate in asa fel, incat sa-i inalte pe ei insisi si sa arate ca Dumnezeu dispretuieste toate celelalte natiuni. Mandria lor semeata era ca
7:35 Mesia avea sa vina ca imparat, care sa-i biruie pe vrajmasii Lui si, in mania Sa, sa-i calce in picioare pe pagani. In felul acesta, au starnit ura carmuitorilor lor. Prin faptul ca ei prezentasera gresit misiunea Domnului Hristos, Satana intentionase sa aduca la indeplinire distrugerea Mantuitorului; dar, in loc de aceasta, raul s-a intors asupra capetelor lor.
7:36 Actul acesta de cruzime a fost unul dintre cele din urma care au intunecat domnia lui Irod. Curand dupa macelul pruncilor nevinovati, el insusi a fost constrans sa se plece in fata acelei osande pe care nimeni nu o poate inlatura. El a murit de o moarte groaznica.
7:37 Iosif, care era inca in Egipt, a fost acum instiintat de un inger al lui Dumnezeu sa se intoarca in tara lui Israel. Socotindu-L pe Isus ca mostenitorul tronului lui David, Iosif dorea sa se stabileasca in Betleem; dar, afland ca Arhelau domnea in Iudea in locul tatalui sau, s-a temut ca nu cumva planul tatalui sau impotriva lui Hristos sa fie adus la indeplinire de catre fiu. Dintre toti fiii lui Irod, Arhelau ii semana cel mai mult la caracter. Succesiunea sa la tron fusese deja marcata de o revolta in Ierusalim si omorarea a mii de iudei de catre garzile romane.
7:38 Iosif a fost din nou indrumat spre un loc sigur. S-a intors la Nazaret, unde locuise mai inainte, si aici a locuit Isus aproape treizeci de ani, "ca sa se implineasca ce fusese vestit prin prooroci ca El va fi chemat Nazarinean". Galilea era sub controlul unui fiu al lui Irod, insa aici era o mai mare amestecatura de locuitori straini decat in Iudea.
7:39 De aceea exista un interes mai mic pentru lucrurile care ii priveau in special pe iudei si era mai putin probabil ca pretentiile lui Isus sa starneasca gelozia celor din conducere.
7:40 Asa a fost primit Mantuitorul cand a venit pe pamant. Parea ca nu este nici un loc de odihna sau siguranta pentru Pruncul Rascumparator. Dumnezeu nu L-a putut lasa pe Preaiubitul Sau Fiu pe seama oamenilor nici chiar atunci cand Acesta Isi indeplinea lucrarea pentru mantuirea lor. El i-a insarcinat pe ingeri sa-L insoteasca pe Isus si sa-L apere pana Isi va indeplini misiunea pe pamant si va muri de mainile celor pe care venise sa-i salveze.