68:44 O mila dumnezeiasca s-a aratat pe fata Fiului lui Dumnezeu cand a aruncat o lunga privire de regret asupra templului si apoi asupra ascultatorilor Lui. Cu vocea inecata de durere si de lacrimi amare, a exclamat: "Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci si ucizi cu pietre pe cei trimisi la tine! De cate ori am vrut sa strang pe copiii tai, cum isi strange gaina puii sub aripi, si n-ati vrut". Aceasta este lupta dinaintea despartirii. In plangerile lui Isus se revarsa insasi inima lui Dumnezeu. Acesta fusese tainicul ramas-bun al iubirii indelung rabdatoare a Dumnezeirii.