English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Web / Hristos Lumina Lumii

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Hristos Lumina Lumii, 66


66:1 Cap. 65 - Templul curatit din nou

66:2 LA INCEPUTUL LUCRARII SALE, Hristos izgonise din templu pe aceia care il spurcau prin negustoria lor nesfanta; iar infatisarea Sa hotarata si dumnezeiasca adusese groaza in inima negustorilor inselatori. La sfarsitul lucrarii Sale, El a mers din nou la templu si l-a gasit mai profanat ca inainte. Curtea din afara templului era ca un intins obor de vite. Certurile manioase dintre negustori se amestecau cu mugetele animalelor si cu zanganitul banilor; printre ele, se auzea glasul celor care oficiau slujba sfanta. Demnitarii templului erau ei insisi angajati in vanzari, cumparari si schimburi de bani. Erau stapaniti atat de mult de lacomia lor de bani, incat in ochii lui Dumnezeu nu erau mai buni decat hotii.

66:3 Prea putin isi dadeau seama preotii si conducatorii de solemnitatea lucrarii pe care erau chemati sa o implineasca. La fiecare Paste si Sarbatoare a Corturilor, mii de animale erau injunghiate si sangele lor era luat de preoti si turnat pe altar. Iudeii se obisnuisera cu jertfa de sange si aproape pierdusera din vedere faptul ca tocmai pacatul facea necesar sa se verse sangele animalelor. Ei nu intelegeau ca aceasta preinchipuia sangele Fiului iubit al lui Dumnezeu,

66:4 care avea sa fie varsat pentru viata lumii, si ca, prin aducerea de jertfe, oamenii trebuiau sa fie indreptati catre un Rascumparator rastignit.

66:5 Isus a privit animalele nevinovate aduse pentru jertfa si a vazut ca iudeii facusera din marile lor adunari scene pentru varsarea de sange si cruzime. In locul unei umilite pocainte de pacat, ei inmultisera jertfirea de animale, ca si cum Dumnezeu putea sa fie onorat printr-o slujire nemiloasa. Preotii si conducatorii isi impietrisera inimile prin egoism si avaritie. Simbolurile care aratau catre Mielul lui Dumnezeu ajunsesera pentru ei un mijloc de castig. In felul acesta, in ochii oamenilor, sfintenia serviciului de jertfa fusese in mare parte distrusa. Indignarea lui Isus fusese starnita; El stia ca sangele Sau, care foarte curand trebuia sa fie varsat pentru pacatele oamenilor, urma sa fie tot atat de putin apreciat de preoti si batrani ca sangele animalelor pe care ei il faceau sa curga necontenit.

66:6 Hristos vorbise prin profeti impotriva acestor practici. Samuel spusese: "Ii plac Domnului mai mult arderile de tot si jertfele decat ascultarea de glasul Domnului? Ascultarea face mai mult decat jertfele, si pazirea Cuvantului Sau face mai mult decat grasimea berbecilor". Si Isaia, vazand in viziune profetica apostazia iudeilor, li se adreseaza ca unor conducatori ai Sodomei si Gomorei: "Ascultati Cuvantul Domnului, capetenii ale Sodomei! Ia aminte la Legea Dumnezeului nostru, popor al Gomorei! Ce-mi trebuie Mie multimea jertfelor voastre, zice Domnul. Sunt satul de arderile de tot ale berbecilor si de grasimea viteilor; nu-Mi place sangele taurilor, oilor si tapilor. Cand veniti sa va infatisati inaintea Mea, cine va cere astfel de lucruri, ca sa-Mi spurcati curtile?" "Spalati-va deci si curatiti-va. Luati dinaintea ochilor Mei faptele rele pe care le-ati facut! Incetati sa mai faceti raul! Invatati-va sa faceti binele, cautati dreptatea, ocrotiti pe cel asuprit, faceti dreptate orfanului, aparati pe vaduva" (1 Sam. 15,22; Is. 1,10-12.16.17).

66:7 Acela care daduse aceste profetii repeta acum pentru ultima data avertizarea. Ca implinire a profetiei, poporul Il proclamase pe Isus rege al lui Israel. El primise inchinarea lor si acceptase rolul de rege. El trebuia sa Se poarte astfel. El stia ca eforturile Sale de a reforma o preotie corupta aveau sa fie in zadar; cu toate acestea, El trebuia sa-Si faca lucrarea; acelui popor necredincios, trebuia sa i se dea dovada misiunii Sale divine.

66:8 Inca o data privirea patrunzatoare a lui Isus a trecut pe deasupra curtii profanate a templului. Toti ochii s-au intors spre El. Preoti si conducatori, farisei

66:9 si neamuri L-au privit cu uimire si teama pe Acela care statea in fata lor in maretia Imparatului cerului. Dumnezeirea a strafulgerat natura omeneasca, investindu-L pe Hristos cu o demnitate si o slava pe care El nu le mai manifestase inainte. Aceia care stateau mai aproape de El s-au dat inapoi atat cat le-a ingaduit multimea. Afara de cativa dintre ucenicii Sai, toti s-au retras si Mantuitorul a ramas singur. Orice zgomot incetase. Tacerea adanca parea insuportabila. Hristos vorbi cu o putere care ii zgudui pe oameni ca o furtuna puternica. "Este scris: 'Casa Mea se va chema o casa de rugaciune', dar voi ati facut din ea o pestera de talhari." Glasul Lui parea un foc care mistuie. A poruncit cu autoritate: "Ridicati acestea de aici" (Ioan 2,16).

66:10 Cu trei ani mai inainte, conducatorii templului se rusinasera de fuga lor la porunca lui Isus. De atunci, s-au mirat mereu de propria frica si de faptul ca ascultasera fara cartire de un Om umil.

66:11 Si-au dat seama ca nu trebuia sa se mai repete aceasta supunere nedemna. Cu toate acestea, acum erau mai ingroziti decat inainte si au ascultat porunca lui Isus cu o graba mai mare. Nimeni nu indraznea sa-I puna la indoiala autoritatea. Preotii si negustorii au fugit dinaintea Lui, luand cu ei si vitele.

66:12 In drumul lor, au fost intalniti de o multime de oameni care veneau cu bolnavii lor si intrebau de Marele Vindecator. Vestea adusa de oamenii care fugeau i-a facut pe cativa dintre ei sa se intoarca. Se temeau sa-L intalneasca pe Acela atat de puternic, a carui simpla privire ii izgonise din fata Lui pe preoti si pe conducatori. Dar un mare numar de oameni se imbulzeau prin multimea grabita, doritori sa ajunga la Acela care era unica lor nadejde. Cand multimea a fugit din templu, multi ramasesera in urma. Acestora li s-au adaugat acum nou-venitii. Din nou s-a umplut curtea templului de bolnavi si muribunzi, din nou Isus i-a ajutat.

66:13 Dupa un timp, preotii si conducatorii au indraznit sa se intoarca la templu. Indata ce a trecut panica, au fost cuprinsi de neliniste, vrand sa cunoasca urmatorul pas al lui Isus. Se asteptau ca El sa ia tronul lui David. Revenind incet la templu, au auzit glasurile barbatilor, femeilor si copiilor care Il laudau pe Dumnezeu. O data intrati, au ramas uimiti de privelistea minunata. Ei au vazut ca bolnavii erau vindecati, orbii capatau vedere, surzii auzeau si ologii sareau de bucurie. Copiii mai ales ii intreceau pe toti in voie buna. Isus ii vindecase de bolile lor. El ii luase in brate, primise sarutul lor de iubire, plin de recunostinta, iar unii dintre ei adormisera la pieptul Lui, pe cand ii invata pe oameni. Acum, cu glasuri voioase, Ii aduceau cinste. Repetau osanalele din ziua trecuta si fluturau biruitori ramuri de finic inaintea Mantuitorului. Templul suna si rasuna de strigatele lor: "Binecuvantat este cel ce vine in Numele Domnului!" "Iata ca Imparatul tau vine la tine; El este neprihanit si biruitor." (Ps. 118,26; Zah. 9,9). "Osana, Fiul lui David!"

66:14 Aceste glasuri fericite si nestingherite erau o ofensa pentru conducatorii templului. Ei s-au hotarat sa opreasca o asemenea demonstratie. Ei le spuneau oamenilor ca templul lui Dumnezeu este profanat de picioarele copiilor si de strigatele lor voioase. Vazand ca vorbele lor nu fac nici o impresie asupra poporului, conducatorii au facut apel la Hristos: "Auzi ce zic acestia?" "Da", le-a raspuns Isus. "Oare n-ati citit niciodata cuvintele acestea: 'Tu ai scos lauda din gura pruncilor si din gura

66:15 celor ce sug'?" Profetia aratase mai dinainte ca Hristos trebuia sa fie facut rege si cuvantul acesta trebuia sa se implineasca. Preotii si conducatorii lui Israel refuzasera sa vesteasca slava lui Dumnezeu, care facuse din copii martori ai Sai. Daca glasul copiilor ar fi fost adus la tacere, stalpii templului ar fi strigat lauda Mantuitorului.

66:16 Fariseii erau foarte incurcati si nelinistiti. De asta data, poruncea Acela pe care ei nu-L puteau intimida. Isus luase pozitia de pazitor al templului. Niciodata mai inainte nu-Si insusise o autoritate regala ca acum. Niciodata nu avusesera cuvintele si faptele Lui o putere atat de mare. El facuse minuni in tot Ierusalimul, dar niciodata intr-un chip atat de solemn si impresionant. In prezenta oamenilor care fusesera martori ai faptelor Lui minunate, preotii si conducatorii nu indrazneau sa I se arate pe fata ca vrajmasi. Desi infuriati si rusinati de raspunsul Lui, nu erau in stare sa mai faca ceva in ziua aceea.

66:17 A doua zi dimineata, membrii Sinedriului s-au sfatuit iarasi ce sa faca impotriva lui Isus. Cu trei ani inainte, ei cerusera un semn al mesianitatii Lui. De atunci, El facuse lucruri mari prin toata tara. Vindecase pe bolnavi, hranise in chip minunat mii de oameni, umblase pe valuri si linistise marea infuriata. Deseori citise in inima oamenilor ca intr-o carte deschisa; izgonise demoni, inviase morti. Conducatorii aveau inaintea lor dovezile mesianitatii Sale. Ei s-au hotarat acum sa nu ceara nici un semn al autoritatii Lui, ci sa smulga de la El o recunoastere sau o declaratie prin care sa-L poata condamna.

66:18 Mergand la templu, unde El ii invata pe oameni, au inceput sa-L intrebe: "Cu ce putere faci Tu lucrurile acestea? Si cine Ti-a dat puterea aceasta?" Ei se asteptau ca El sa sustina ca autoritatea Lui era de la Dumnezeu. O sustinere de felul acesta intentionau sa o nege. Dar Isus i-a primit cu o intrebare care, in aparenta, apartinea unui alt subiect si a pus conditia ca le va raspunde daca si ei vor raspunde la intrebarea aceasta: "Botezul lui Ioan", a zis El, "de unde venea? Din cer sau de la oameni?"

66:19 Preotii au vazut ca se gasesc intr-o dilema din care nici un artificiu nu putea sa-i scoata. Daca ziceau ca botezul lui Ioan era din cer, inconsecventa lor urma sa apara cu si mai multa putere. Hristos ar fi zis: De ce n-ati crezut atunci in el? Ioan marturiseste despre Hristos: "Iata

66:20 Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii" (Ioan 1,29). Daca preotii credeau marturia lui Ioan, cum puteau sa nege mesianitatea lui Hristos? Daca declarau adevarata lor pozitie, ca lucrarea lui Ioan era de la oameni, provocau o furtuna de nemultumire, deoarece poporul tinea la Ioan ca la un profet.

66:21 Cu viu interes, multimea astepta hotararea. Ei stiau ca preotii sustinusera ca primesc lucrarea lui Ioan si asteptau ca acestia sa recunoasca fara rezerve ca el era trimis de Dumnezeu. Dar, dupa ce s-au sfatuit in taina, preotii au hotarat sa nu isi asume vreo obligatie. Fatarnici, voind sa para ignoranti, ei au zis: "Nu stim". "Nici Eu nu va voi spune cu ce putere fac lucrurile acestea", a zis Hristos.

66:22 Carturarii, preotii si conducatorii au fost adusi cu totii la tacere. Infranti si dezamagiti, stateau cu fruntea incruntata, neindraznind sa-I mai puna lui Hristos si alte intrebari. Prin lasitate si nehotarare, ei pierdusera in mare parte respectul poporului, care acum se amuza vazand cum oamenii acestia increzuti si plini de indreptatire de sine fusesera infranti.

66:23 Toate aceste cuvine si fapte ale lui Isus erau de mare insemnatate si influenta lor urma sa se simta tot mai mult dupa rastignirea si inaltarea Lui. Multi dintre cei care cu nerabdare asteptasera rezultatul intrebarii lui Isus aveau sa devina, in cele din urma, ucenici ai Sai si ei fusesera atrasi prima data spre El de cuvintele Lui din ziua aceea plina de evenimente. Scena din curtea templului urma sa nu se stearga din mintea lor. Contrastul dintre Isus si marele preot, cand vorbeau, era puternic. Ingamfatul slujbas al templului era imbracat in vesminte bogate si scumpe. Pe capul lui era o mitra scanteietoare. Prezenta lui era maiestuoasa, parul si barba lunga erau argintate de varsta. Infatisarea lui ii umplea de teama pe privitori. In fata acestei auguste persoane statea Maiestatea cerului, fara podoabe si fara stralucire. Vesmintele Sale erau patate de mult umblet; fata Sa palida exprima tristete si rabdare; dar infatisarea Lui inspira demnitate si bunavointa, care erau in surprinzator contrast cu aerul manios, increzut si ingamfat al marelui preot. Din momentul acela, multi dintre cei care au fost martori ai cuvintelor si faptelor lui Isus in templu L-au pretuit in inima lor ca pe un profet al lui Dumnezeu. Dar, pe masura ce sentimentele poporului se intorceau de partea Lui, ura preotilor fata de Isus crestea. Intelepciunea, cu care scapase din cursele intinse pentru picioarele Lui, fiind o noua dovada a dumnezeirii Lui, a aprins si mai mult mania lor.

66:24 In lupta Sa cu rabinii, nu era scopul lui Hristos sa-Si umileasca impotrivitorii. El nu era bucuros sa-i vada intr-o incurcatura. El avea

66:25 de dat o invatatura insemnata. Ii infransese pe vrajmasii Sai, ingaduind ca ei sa fie prinsi in capcana intinsa pentru El. Faptul ca isi recunoscusera ignoranta in ce priveste caracterul lui Ioan Botezatorul I-a dat ocazia sa vorbeasca si El a folosit-o pentru a le arata adevarata lor stare, adaugand o noua avertizare la cele multe de mai inainte.

66:26 "Ce ganditi?" a zis El. "Un om avea doi feciori; si s-a dus la cel dintai si i-a zis: 'Fiule, du-te astazi de lucreaza in via mea!' 'Nu vreau', i-a raspuns el. In urma i-a parut rau si s-a dus. S-a dus si la celalalt si i-a spus tot asa. Si fiul acesta a raspuns: 'Ma duc, doamne', si nu s-a dus. Care din amandoi a facut voia tatalui sau?"

66:27 Aceasta intrebare venita pe neasteptate i-a luat prin surprindere pe ascultatori. Ei urmarisera parabola de aproape si acum au raspuns imediat: "Cel dintai". Tinand privirea hotarata asupra lor, Isus a raspuns cu un ton sever si solemn: "Adevarat va spun ca vamesii si desfranatele merg inaintea voastra in Imparatia lui Dumnezeu. Fiindca Ioan a venit la voi umbland in calea neprihanirii, si nu l-ati crezut. Dar vamesii si desfranatele l-au crezut; si, macar ca ati vazut lucrul acesta, nu v-ati cait in urma ca sa-l credeti".

66:28 Preotii si conducatorii nu avusesera cum sa nu dea un raspuns corect la intrebarea lui Hristos si in felul acesta El a obtinut pozitia lor in favoarea primului fiu. Fiul acesta ii reprezenta pe vamesi, pe aceia care erau dispretuiti si urati de farisei. Vamesii fusesera mari pacatosi. Cu adevarat, ei fusesera calcatori ai Legii lui Dumnezeu, aratand in viata lor o totala impotrivire fata de cererile Lui. Ei fusesera nerecunoscatori si nesfinti; cand li s-a spus sa mearga si sa lucreze in via Domnului, ei au aratat un refuz dispretuitor. Dar, cand a venit Ioan, predicand pocainta si botezul, vamesii au primit solia lui si au fost botezati.

66:29 Al doilea fiu ii reprezenta pe conducatorii natiunii iudaice. Cativa farisei se pocaisera si primisera botezul lui Ioan; dar conducatorii nu voiau sa recunoasca faptul ca el venea de la Dumnezeu. Avertizarile si mustrarile lui nu i-au condus la reforma. Au lepadat sfatul lui Dumnezeu fata de ei si nu au fost botezati de el (Luca 7,30). Ei au tratat solia lui cu dispret. Asemenea celui de al doilea fiu, care atunci cand a fost chemat a zis: "Ma duc, doamne", dar n-a mers, preotii si conducatorii spuneau ca asculta, dar erau neascultatori. Ei faceau mare caz de evlavie, pretindeau ca sunt ascultatori de Legea lui Dumnezeu; dar ascultarea lor era falsa. Vamesii erau acuzati si blestemati de farisei ca necredinciosi, dar acestia aratau prin credinta si faptele lor ca

66:30 mergeau in Imparatia cerului inaintea acestor oameni plini de indreptatire de sine, carora li se daduse lumina mare, dar ale caror fapte nu corespundeau cu marturisirea lor de evlavie.

66:31 Preotii si conducatorii nu era dispusi sa sufere aceste adevaruri mustratoare; ei au tacut, sperand totusi ca Isus va mai spune vreun lucru pe care puteau sa-l intoarca impotriva Lui; dar mai aveau inca multe sa auda.

66:32 "Ascultati o alta pilda", a zis Hristos. "Era un om, un gospodar, care a sadit o vie. A imprejmuit-o cu un gard, a sapat un teasc in ea si a zidit un turn. Apoi a dat-o unor vieri si a plecat in alta tara. Cand a venit vremea roadelor, a trimis pe robii sai la vieri, ca sa ia partea lui de rod. Vierii au pus mana pe robii lui si pe unul l-au batut, pe altul l-au omorat, iar pe altul l-au ucis cu pietre. A mai trimis alti robi, mai multi decat cei dintai; si vierii i-au primit la fel. La urma, a trimis la ei pe fiul sau, zicand: 'Vor primi cu cinste pe fiul meu!' Dar vierii, cand au vazut pe fiul, au zis intre ei: 'Iata mostenitorul; veniti sa-l omoram si sa punem stapanire pe mostenirea lui!' Si au pus mana pe el si l-au scos afara din vie si l-au omorat. Acum, cand va veni stapanul viei, ce va face el vierilor acelora?"

66:33 Isus S-a adresat tuturor celor de fata, dar au raspuns preotii si conducatorii. "Pe ticalosii aceia ticalos ii va pierde", au zis ei, "si via o va da altor vieri, care-i vor da rodurile la vremea lor." Cei care au vorbit n-au inteles la inceput aplicatia parabolei, dar acum au vazut ca singuri si-au rostit osanda. In parabola, gospodarul Il infatisa pe Dumnezeu, via reprezenta natiunea iudeilor, iar gardul era legea divina, care ii apara. Turnul era un simbol al templului. Stapanul viei facuse toate cele necesare pentru inmultirea rodului viei. "Ce-as mai fi putut face viei mele", zice el, "si nu i-am facut?" (Is. 5,4). Astfel era reprezentata grija neobosita a lui Dumnezeu pentru Israel. Si dupa cum vierii trebuiau sa inapoieze stapanului partea cuvenita din roadele viei, tot asa si poporul lui Dumnezeu trebuia sa-L onoreze printr-o vietuire corespunzatoare cu privilegiile lor sfinte. Dar, dupa cum vierii i-au omorat pe robii trimisi de stapan ca sa ceara roadele, iudeii i-au ucis pe profetii trimisi de Dumnezeu ca sa-i cheme la pocainta. Toti trimisii, unul dupa altul, au fost omorati. Pana la punctul acesta, parabola nu putea sa fie pusa la indoiala si, in cele ce au urmat, lucrurile nu erau mai putin evidente. In fiul cel iubit, pe care stapanul viei l-a trimis in cele din urma la servii neascultatori, pe care acestia

66:34 au pus mana si l-au omorat, preotii si conducatorii au vazut un tablou clar al lui Isus si cele ce puteau sa I se intample. Chiar atunci ei planuiau sa-L omoare pe Acela pe care Tatal Il trimisese ca ultima chemare. In pedeapsa randuita asupra vierilor nerecunoscatori, era zugravita soarta acelora care aveau sa-L omoare pe Hristos.

66:35 Privind cu mila la ei, Mantuitorul a continuat: "N-ati citit niciodata in Scripturi ca: 'Piatra pe care au lepadat-o zidarii a ajuns sa fie pusa in capul unghiului; Domnul a facut acest lucru, si este minunat in ochii nostri'? De aceea va spun ca Imparatia lui Dumnezeu va fi luata de la voi si va fi data unui neam care va aduce roadele cuvenite. Cine va cadea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea; iar pe acela pe care va cadea ea, il va spulbera".

66:36 Iudeii repetasera adeseori profetia aceasta in sinagoga, aplicand-o lui Mesia. Hristos era Piatra unghiulara a sistemului iudaic si a intregului plan de mantuire. Tocmai aceasta piatra de temelie o lepadau acum claditorii iudei, preotii si conducatorii lui Israel. Mantuitorul le atragea atentia la profetiile care urmau sa le arate primejdia. Prin toate mijloacele posibile, El a cautat sa lamureasca natura faptei pe care erau gata s-o savarseasca.

66:37 Cuvintele Lui mai aveau un scop. Intrebandu-i: "Cand va veni stapanul viei, ce va face el vierilor acelora?", Hristos urmarea ca fariseii sa raspunda asa cum au facut. El intentiona ca ei singuri sa se osandeasca. Avertismentele Lui, care n-au izbutit sa-i trezeasca la pocainta, aveau sa le pecetluiasca soarta si El dorea ca ei sa vada ca singuri isi atrasesera ruina. El intentiona sa le arate ca Dumnezeu avea dreptate retragandu-le privilegiile nationale, lucru care si incepuse si care trebuia sa se termine nu numai cu distrugerea templului si a cetatii lor, dar si cu imprastierea natiunii.

66:38 Ascultatorii au recunoscut avertizarea. Dar, fara sa tina seama de osanda pe care singuri o pronuntasera, preotii si conducatorii erau gata sa intregeasca tabloul, zicand: "Iata Mostenitorul; veniti sa-L omoram". Dar, cand au cautat sa-L prinda, s-au temut de multime, deoarece sentimentele poporului erau in favoarea lui Hristos.

66:39 Citand profetia despre piatra lepadata, Hristos S-a referit la o situatie reala din istoria lui Israel. Intamplarea avusese loc la cladirea primului templu. Cu toate ca avea o aplicatie deosebita in timpul primei veniri a lui Hristos si ar fi trebuit sa-i impresioneze cu putere deosebita pe iudei, ea are si o invatatura pentru noi. Cand s-a zidit templul lui Solomon,

66:40 pietrele imense pentru ziduri si temelie au fost pregatite in totul la cariera; dupa ce au fost duse la locul de zidire, nici o unealta nu trebuia sa le mai atinga; lucratorii trebuiau numai sa le aseze la loc. Pentru a fi folosita la temelie, se adusese o piatra de o marime neobisnuita si de o forma deosebita; dar lucratorii nu puteau sa-i gaseasca loc si nu voiau sa o primeasca. Multa vreme a ramas ca piatra lepadata. Dar cand mesterii au ajuns la zidirea coltului, au cautat o piatra destul de mare si rezistenta si de o forma potrivita, care sa ocupe tocmai locul acela si sa suporte marea povara care urma sa apese asupra ei. Daca faceau o alegere neinteleapta pentru acel loc important, intreaga cladire urma sa fie primejduita. Trebuia sa se gaseasca o piatra in stare sa reziste la influenta soarelui, a gerului si a furtunii. De mai multe ori au incercat diferite pietre, dar, sub apasarea unei imense poveri, s-au sfaramat. Altele nu puteau sa sufere proba schimbarilor rapide din atmosfera. Dar, in cele din urma, atentia le-a fost atrasa de piatra lepadata atata vreme. Fusese expusa la aer, soare si furtuna fara sa arate cea mai slaba fisura. Zidarii au cercetat piatra. Trecuse toate probele, afara de una. Daca putea sa treaca proba presiunii, aveau sa o admita ca piatra unghiulara. Proba s-a facut. Piatra a fost acceptata, dusa la locul destinat si s-a vazut ca era potrivita exact pe locul acela. In viziune profetica, se aratase lui Isaia ca aceasta piatra era un simbol al lui Hristos. El zice:

66:41 "Sfintiti insa pe Domnul ostirilor. De El sa va temeti si sa va infricosati. Si atunci El va fi un locas sfant, dar si o piatra de poticnire, o stanca de pacatuire pentru cele doua case ale lui Israel, un lat si o cursa pentru locuitorii Ierusalimului. Multi se vor poticni, vor cadea si se vor sfarama, vor da in lat si vor fi prinsi." Dus in viziune profetica pana la intaia venire, profetului i s-a aratat ca Hristos urma sa sufere incercari si greutati, simbolizate prin tratamentul suferit de piatra din capul unghiului, din templul lui Solomon. "De aceea asa vorbeste Domnul, Dumnezeu: 'Iata, pun ca temelie in Sion o piatra, o piatra incercata, o piatra de pret, piatra din capul unghiului cladirii, temelie puternica; cel ce o va lua ca sprijin, nu se va grabi sa fuga'" (Is. 8,13-15; 28,16).

66:42 In intelepciunea Lui nemarginita, Dumnezeu a ales piatra de temelie si a asezat-o. El a numit-o "temelie puternica". Intreaga lume poate aseza pe ea poverile si durerile ei; ea le suporta. Cu deplina siguranta, toti pot cladi pe ea. Hristos este "o piatra incercata". Cei care se incred in El nu vor fi dezamagiti. El a suportat toate probele. Vinovatia

66:43 lui Adam si a urmasilor lui a apasat asupra Sa si El a iesit mai mult decat biruitor asupra puterilor raului. El a dus poverile i.uncate asupra Lui de toti pacatosii care s-au pocait. In Hristos, inima vinovata a aflat odihna. El este temelia sigura. Toti cei care se sprijina pe El se odihnesc in deplina siguranta.

66:44 In profetia lui Isaia, se spune despre Hristos ca este atat o temelie sigura, cat si o piatra de poticnire. Apostolul Petru, scriind sub inspiratia Duhului Sfant, arata limpede pentru cine este Hristos o stanca de temelie si pentru cine este o piatra de poticnire.

66:45 "Daca ati gustat in adevar ca bun este Domnul, apropiati-va de El, piatra vie, lepadata de oameni, dar aleasa si scumpa inaintea lui Dumnezeu. Si voi, ca niste pietre vii, sunteti ziditi ca sa fiti o casa duhovniceasca, o preotie sfanta, si sa aduceti jertfe duhovnicesti, placute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos. Caci este scris in Scriptura: 'Iata ca pun in Sion o piatra din capul unghiului, aleasa, scumpa; si cine se increde in El, nu va fi dat de rusine'. Cinstea aceasta este dar pentru voi, care ati crezut! Dar pentru cei necredinciosi, 'piatra, pe care au lepadat-o zidarii, a ajuns sa fie pusa in capul unghiului'; si 'o piatra de poticnire, si o stanca de cadere'. Ei se lovesc de ea, pentru ca n-au crezut Cuvantul, si la aceasta sunt randuiti" (1 Petru 2,3-8).

66:46 Pentru cei care cred, Hristos este temelia sigura. Acestia sunt cei care cad pe Stanca si se zdrobesc. Aici sunt prezentate supunerea fata de Hristos si credinta in El. A cadea pe Stanca si a fi zdrobit inseamna sa renuntam la neprihanirea proprie si sa mergem la Hristos cu umilinta unui copil, pocaindu-ne de abaterile noastre si crezand in iubirea Lui plina de iertare. Si tot astfel, prin credinta si ascultare, cladim pe Hristos ca temelie a noastra.

66:47 Pe aceasta Stanca vie pot cladi atat iudeii, cat si neamurile. Aceasta este singura temelie pe care putem cladi in siguranta. Ea este destul de cuprinzatoare pentru toti si destul de tare pentru a sustine greutatea si povara lumii intregi. Si, prin legatura lui Hristos, Piatra vie, toti cei care cladesc pe aceasta temelie devin pietre vii. Multi sunt ciopliti, lustruiti, infrumusetati prin propriile sfortari; dar nu pot sa devina "pietre vii", deoarece nu sunt in legatura cu Hristos. Fara legatura aceasta, nici un om nu poate fi mantuit. Fara viata lui Hristos in noi, nu putem rezista furtunii de ispite. Siguranta noastra vesnica depinde de asezarea cladirii pe temelia cea sigura. Astazi, multi oameni cladesc pe temelii care n-au fost probate. Cand cade ploaia, cand bate furtuna si se revarsa apele,

66:48 casa lor se prabuseste, pentru ca nu este intemeiata pe Stanca vesnica, pe Piatra din capul unghiului, Isus Hristos.

66:49 Pentru cei care "se lovesc de ea, pentru ca n-au crezut Cuvantul", Hristos este o piatra de poticnire. Dar "piatra pe care au lepadat-o zidarii a ajuns sa fie pusa in capul unghiului". Ca si piatra lepadata, Hristos a avut de suferit in misiunea Lui pamanteasca dispret si brutalitate. El a fost "dispretuit si parasit de oameni, om al durerii si obisnuit cu suferinta, era asa de dispretuit..., si noi nu L-am bagat in seama" (Is. 53,3). Dar era aproape timpul ca El sa fie proslavit. Prin invierea din morti, El urma sa fie "dovedit cu putere ca este Fiul lui Dumnezeu" (Rom. 1,4). La a doua Lui venire, avea sa fie descoperit ca Domnul cerului si al pamantului. Aceia care acum se pregateau sa-L rastigneasca aveau sa recunoasca maretia Lui. In fata universului, Piatra lepadata avea sa fie asezata in capul unghiului.

66:50 Si peste "oricine va cadea il va spulbera". Oamenii care L-au lepadat pe Hristos urmau sa vada in curand cum cetatea si natiunea lor vor fi distruse. Slava lor urma sa fie nimicita si risipita ca praful inaintea vantului. Si ce lucru i-a nimicit pe iudei? Tocmai stanca pe care, daca ar fi cladit, ar fi fost siguranta lor. Bunatatea lui Dumnezeu fusese dispretuita, neprihanirea lepadata, iar harul neglijat. Oamenii s-au asezat impotriva lui Dumnezeu si tot ce ar fi fost spre mantuirea lor s-a intors spre nimicirea lor. Tot ce Dumnezeu randuise pentru viata s-a dovedit a fi spre moarte. In rastignirea lui Isus de catre iudei se cuprindea distrugerea Ierusalimului. Sangele varsat pe Golgota a fost greutatea imensa care i-a afundat in ruina, pentru lumea aceasta si pentru lumea viitoare. Asa va fi si in marea zi de pe urma, cand judecata va cadea asupra acelora care au lepadat harul lui Dumnezeu. Hristos, Piatra lor de poticnire, Se va arata atunci ca un munte razbunator. Slava fetei Sale, care pentru cel neprihanit este viata, va fi pentru cel rau un foc mistuitor. Pentru ca a lepadat si a dispretuit iubirea si harul, pacatosul va fi distrus.

66:51 Prin multe ilustratii si prin repetate avertismente, Isus a aratat care va fi urmarea faptului ca iudeii lepadasera pe Fiul lui Dumnezeu. In aceste cuvinte, El Se adresa tuturor acelora din toate timpurile care refuza sa-L primeasca drept Rascumparator al lor. Fiecare avertisment este pentru ei. Templul intinat, fiul neascultator, vierii necredinciosi, zidarii dispretuitori se regasesc in experienta fiecarui pacatos. Daca nu se pocaieste, va avea parte de soarta pe care acestia au preinchipuit-o.

Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: