64:23 Lacrimile lui Isus nu curgeau din cauza suferintei Sale viitoare. Chiar in fata Sa se afla Ghetsemani, unde curand urma sa-L acopere groaza unui mare intuneric. Se mai vedea de acolo si poarta oilor, prin care fusesera conduse timp de veacuri animalele pentru jertfe. In curand trebuia sa se deschida poarta aceasta pentru El, marele Antitip; catre jertfa Lui pentru pacatele lumii tintisera toate aceste jertfe. Alaturi se afla Golgota, locul apropiatei Sale agonii. Si totusi Rascumparatorul plangea si suspina in chinuri sufletesti nu pentru ca acestea Ii aminteau de moartea Sa crunta. Durerea Lui nu era egoista. Gandul agoniei Sale nu intimida sufletul acela nobil si gata sa Se jertfeasca. Privelistea Ierusalimului era aceea care a strapuns inima lui Isus - Ierusalimul care Il lepadase pe Fiul lui Dumnezeu si batjocorise iubirea Lui, care refuzase sa fie convins de minunile Lui puternice si se pregatea sa-I ia viata. A vazut ce era cetatea aceasta in vinovatia ei de a-L lepada pe Rascumparatorul si ce ar fi putut sa fie, daca L-ar fi primit pe Acela care era singurul in stare sa-i vindece rana. El venise sa o mantuiasca; cum putea sa o paraseasca?