54:7 Pentru inima lui Hristos era o povara grea aceea de a-Si croi drum prin temerile, dezamagirile si necredinta ucenicilor Sai iubiti. Ii era greu sa-i conduca spre groaza si disperarea care-i astepta la Ierusalim. Iar Satana se straduia sa-L zdrobeasca pe Fiul omului sub ispitele sale. Pentru ce sa mearga acum la Ierusalim, la o moarte sigura? Pretutindeni in jur erau suflete care flamanzeau dupa painea vietii. Pretutindeni se aflau oameni suferinzi, care asteptau cuvantul Sau vindecator. Lucrarea care trebuia indeplinita prin Evanghelia harului Sau de abia incepuse. Iar El era plin de vigoarea primei tinereti. Pentru ce sa nu mearga inainte, catre campurile intinse ale lumii, ducand cuvintele de har si atingerea puterii vindecatoare? Pentru ce sa nu guste bucuria de a da lumina si fericire acelor milioane de oameni care zaceau in intuneric si necaz? Pentru ce sa lase adunarea recoltei pe seama ucenicilor atat de slabi in credinta, atat de greoi in intelegere, atat de inceti la lucru? Pentru ce sa dea ochii cu moartea acum si sa lase lucrarea care era abia la inceput? Vrajmasul care daduse piept cu Hristos in pustie Il ataca acum cu ispite mari si viclene. Daca Isus ar fi cedat o singura clipa, daca, pentru a-Si salva viata, Si-ar fi schimbat atitudinea in vreun amanunt, oricat de neinsemnat, agentii lui Satana ar fi triumfat, iar lumea ar fi fost pierduta.