50:11 In timp ce fiii lui Iosif faceau pregatiri pentru a lua parte la Sarbatoarea Corturilor, au vazut ca Hristos nu facea nici o miscare pentru a arata ca ar vrea sa mearga si El. L-au urmarit cu neliniste. De cand cu vindecarea de la Betesda, nu mai luase parte la adunarile nationale. Pentru a ocoli certuri zadarnice cu conducatorii din Ierusalim, El Isi restransese lucrarea la Galilea. Aparenta neglijare a marilor adunari religioase si vrajmasia fatisa a preotilor si rabinilor erau o cauza de ne-liniste pentru cei din jurul Lui si chiar pentru ucenicii si rudele Sale. In invataturile Sale, El aratase binecuvantarile ascultarii de Legea lui Dumnezeu, dar, cu toate acestea, parea indiferent fata de slujbele care fusesera randuite de Dumnezeu. Faptul ca avea de a face cu vamesi si cu alti oameni cu nume rau, faptul ca nu tinea seama de datinile rabinilor si libertatea cu care nu respecta pretentiile traditionale cu privire la Sabat, totul parea ca-L pune in vrajmasie cu autoritatile religioase si dadea nastere la multe intrebari. Fratii Sai socoteau drept o greseala indepartarea Lui de oamenii mari si invatati ai neamului. Ei gandeau ca oamenii acestia aveau desigur dreptate si ca Hristos gresea cand li Se impotrivea. Dar ei observasera viata Lui neprihanita si, desi nu se unisera cu ucenicii, fusesera adanc impresionati de lucrarile Lui. Popularitatea Lui in Galilea le multumea ambitia; ei tot mai sperau ca va da o dovada a puterii Lui, care ii va face pe farisei sa vada ca El era ceea ce pretindea. Ce ar fi fost daca El era Mesia, Printul lui Israel! Ei cultivau gandul acesta cu o satisfactie plina de mandrie.