47:6 cererile, cu strigate mari si cu lacrimi. El Se ruga pentru putere, ca sa reziste incercarii, pentru binele omenirii. El Insusi avea nevoie de o noua legatura cu Cel Atotputernic, deoarece numai in felul acesta putea privi viitorul. El Isi revarsa dorintele inimii pentru ucenicii Sai, pentru ca, in ceasul puterii intunericului, credinta lor sa nu scada. Roua se asternea cu imbelsugare peste fiinta Lui plecata, dar El nu lua seama. Umbrele noptii se adunau tot mai dese in jurul Lui, dar El nu privea la tristetea lor. In felul acesta, orele treceau incetul cu incetul. La inceput, ucenicii si-au unit rugaciunile cu ale Lui in sincera consacrare; dar, dupa un timp, au fost doborati de oboseala si, incercand inca sa mai aiba interes pentru cele din jurul lor, au adormit. Isus le vorbise despre suferintele Lui; El ii luase cu Sine ca sa se poata uni cu El in rugaciune; chiar acum Se ruga pentru ei. Mantuitorul a vazut intristarea ucenicilor si a dorit sa le usureze durerea prin asigurarea ca n-a fost in zadar credinta lor. Nu toti, chiar si dintre cei doisprezece, puteau sa primeasca descoperirea pe care El dorea sa le-o faca. Numai cei trei, care aveau sa fie martori la chinurile din Ghetsemani, au fost alesi sa fie cu El pe munte. Povara rugaciunii Sale era sa li se dea o descoperire