47:10 De pe muntele Pisga, cu cincisprezece veacuri mai inainte, Moise privise Tara Fagaduintei. Dar, din cauza pacatului de la Meriba, el nu avea sa intre acolo. Nu el urma sa primeasca bucuria de a conduce ostirile lui Israel la mostenirea parintilor lor. Cuvintele lui disperate: "Lasa-ma, Te rog, sa trec si sa vad tara aceea buna de dincolo de Iordan, muntii aceia frumosi si Libanul" (Deut. 3,25) n-au fost ascultate. Nadejdea care, timp de patruzeci de ani, luminase intunericul ratacirilor prin pustie avea sa ramana neimplinita. Capatul acelor ani de munca si grija impovaratoare a fost un mormant in pustie. Dar Acela care "poate sa faca nespus mai mult decat cerem sau gandim noi" (Efes.3,20) a raspuns la rugaciunea servului Sau asa cum El stie sa o faca. Moise a trecut sub puterea mortii, dar nu avea sa ramana in mormant. Hristos Insusi l-a chemat la viata. Satana, ispititorul, pretinsese corpul lui Moise din pricina pacatului sau; dar Hristos, Mantuitorul, l-a scos din mormant (Iuda 9).