31:30 Apostolii se deosebeau mult unii de altii prin obiceiuri si temperament. Intre ei se aflau vamesul Levi-Matei si zelotul aprins Simon, vrajmasul neimpacat al autoritatii Romei; generosul si impulsivul Petru si Iuda cel cu spirit josnic; Toma cel sincer, totusi timid si fricos; Filip, zabavnic cu inima si inclinat spre indoiala, si ambitiosii fii ai lui Zebedei, atat de directi cu fratii lor. Acestia au fost adunati, fiecare cu greselile lui diferite, avand toti tendinte catre rau, mostenite sau cultivate; dar in si prin Hristos ei trebuiau sa ramana in familia lui Dumnezeu, invatand sa ramana una in credinta, in invatatura, in spirit. Ei urmau sa aiba incercarile lor, supararile lor si deosebirile lor de parere; dar, in timp ce Hristos locuia in inima, nu puteau fi neintelegeri intre ei. Iubirea Lui avea sa-i faca sa se iubeasca unul pe altul; invataturile lui Hristos urmau sa-i faca sa se impace, in ciuda tuturor deosebirilor dintre ei, aducandu-i pe ucenici la unitate pana cand aveau sa fie un singur gand si o singura judecata. Hristos fiind marele centru, ei urmau sa se apropie unul de altul exact in masura in care se apropiau de centru.