26:16 Dar Petru nu se gandea la belsug sau la corabii. Minunea aceasta, care le intrecea pe toate cele la care fusese martor, era pentru el manifestarea puterii dumnezeiesti. In Isus L-a vazut pe Acela care tinea sub stapanirea Sa toata natura. Prezenta dumnezeirii daduse pe fata cat era el de pacatos. Iubirea pentru Invatatorul, rusinea pentru ne-credinta lui, recunostinta pentru indurarea lui Hristos si, mai presus de toate, simtul necuratiei personale in fata infinitei puritati l-au coplesit. In timp ce tovarasii lui puneau la loc sigur pestele din mreje, Petru a cazut la picioarele Mantuitorului si I-a zis: "Doamne, pleaca de la mine, caci sunt un om pacatos".