21:15 Cana nu era asa departe de Capernaum, iar ofiterul putea sa ajunga acasa chiar in seara aceleiasi zile in care se intalnise cu Isus; dar el nu s-a grabit pe drumul spre casa. Abia a doua zi dimineata a ajuns la Capernaum. Ce sosire a fost! Cand plecase dupa Isus, inima lui era impovarata de intristare. Lumina soarelui i se parea o cruzime, iar cantecul pasarelelor, o batjocura. Cat de deosebite erau acum simtamintele lui! Intreaga natura avea o noua infatisare. El vedea totul cu alti ochi. Pe cand mergea in linistea zorilor diminetii, i se parea ca toata natura Il lauda pe Dumnezeu impreuna cu el. Cand se afla inca departe de casa, slugile i-au iesit in intampinare cu dorinta de a-i usura povara sufleteasca pe care erau siguri ca o simtea. Nu s-a aratat surprins de vestea adusa de ei, dar cu un mare interes, pe care ei nu-l intelegeau, a intrebat la care ceas a inceput sa-i fie mai bine. Ei au raspuns: "Ieri, in ceasul al saptelea, l-au lasat frigurile!" Chiar in clipa in care credinta tatalui pusese stapanire pe asigurarea: "Fiul tau traieste", iubirea dumnezeiasca atinsese copilasul muribund.