61:1 LUCRURI SFINTE SI LUCRURI OBISNUITE
61:2 Trebuie sa se faca distinctie intre lucrarea Domnului si lucrurile obisnuite ale vietii de zi cu zi. El spune: "Imi voi intinde mana impotriva ta, iti voi topi zgura, cum o topeste lesia, toate particelele de plumb le voi departa din tine. Voi face iarasi pe judecatorii tai ca odinioara, si pe sfetnicii tai ca la inceput. Dupa aceea vei fi numita cetatea neprihanita, cetatea credincioasa.
61:3 Sionul va fi mantuit prin judecata, si cei ce se vor intoarce la Dumnezeu in el, vor fi mantuiti prin dreptate. (Isaia 1:25-27). Aceste lucruri au o importanta deosebita si sunt o lectie pentru toti cei care se afla pe postul de editor.
61:4 Cuvintele rostite de Moise au o semnificatie foarte profunda. "Fiii lui Aaron, Nadab si Abihu, si-au luat fiecare cadelnita, au pus foc in ea si au pus tamaie pe foc; si au adus astfel inaintea Domnului foc strain, lucru pe care El nu li-l poruncise. Atunci a iesit un foc dinaintea Domnului, i-a mistuit si au murit inaintea Domnului. Moise i-a zis lui Aaron: "Aceasta este ce a spus Domnul, cand a zis: "Voi fi sfintit de cei ce se apropie de Mine si voi fi proslavit in fata intregului popor." (Lev. 10: 1-3). Iata o lectie pretioasa pentru toti aceia care pregatesc materialul pentru publicarea la editurile noastre. Lucrurile sfinte nu trebuie amestecate cu cele obisnuite. Ziarele care au un tiraj atat de mare ar trebui sa aiba mult mai multe sfaturi valoroase decat cele care apar in cotidianele vremii. "Pentru ce sa amesteci paiele cu graul?" (Ier. 23:28). Avem nevoie de grau curat, cernut intru totul.
61:5 "Asa mi-a vorbit Domnul, cand m-a apucat mana Lui, si m-a instiintat sa nu umblu pe calea poporului acestuia:"Nu numiti uneltire tot ce numeste poporul acesta uneltire; si nu va temeti de ce se teme el, nici nu va speriati! Sfintiti insa pe Domnul ostirilor. De El sa va temeti si sa va infricosati. ...Inveleste aceasta marturie, pecetluieste aceasta descoperire, intre ucenicii Mei. La lege si la marturie! Caci daca nu vor vorbi asa, nu vor mai rasari zorile pentru poporul acesta. (Isaia 8:11-20).
61:6 Vreau sa atrag atentia lucratorilor nostri asupra celui de-al saselea capitol din Isaia. Cititi experienta pe care a avut-o profetul cand l-a vazut pe Domnul "sezand pe un scaun de domnie foarte inalt, si poalele mantiei Lui umpleau Templul. Serafimii stateau deasupra Lui, si fiecare avea sase aripi: cu doua isi acopereau fata, cu doua isi acopereau picioarele, si cu doua zburau. Strigau unul la altul, si ziceau: "Sfant, sfant, sfant este Domnul ostirilor! Tot pamantul este plin de marirea Lui! Se zguduiau usiorii usii de glasul care rasuna, si casa s-a umplut de fum. Atunci am zis: "Vai de mine! Sunt pierdut, caci sunt un om cu buze necurate, locuiesc in mijlocul unui popor tot cu buze necurate, si am vazut cu ochii mei pe Imparatul, Domnul ostirilor! Dar unul din serafimi a zburat spre mine cu un carbune aprins in mana, pe care-l luase cu clestele de pe altar. Mi-a atins gura cu el si a zis: "Iata, atingandu-se carbunele acesta de buzele tale, nelegiuirea ta este indepartata si pacatul tau este ispasit! Am auzit glasul Domnului, intreband: "Pe cine sa trimit, si cine va merge pentru Noi? Eu am raspuns: "Iata-ma, trimite-ma!" (Isaia 6:1-8).
61:7 Toti cei care lucreaza in institutiile noastre au nevoie de o astfel de experienta. Existe pericolul ca ei sa nu aiba o legatura vie cu Dumnezeu, ca sa fie sfintiti prin adevar. Astfel ei pierd perspectiva asupra puterii adevarului si capacitatea de a distinge lucrurile sfinte si cele obisnuite.