39:1 Cap. 37 - Studiul si munca
39:2 Cei care descopera stiinta si-n cea mai umila munca vor vedea in aceasta noblete si frumusete si vor gasi placere in infaptuirea ei cu credinciosie si eficienta.
39:3 Demnitatea muncii
39:4 In pofida a tot ce s-a spus si scris cu privire la demnitatea muncii fizice, predomina sentimentul ca ea este ceva injositor. In mintea multora, opinia generala a schimbat ordinea lucrurilor si s-a ajuns la ideea ca nu este potrivit ca un om care munceste cu bratele lui sa-si aiba locul printre gentlemani. Oamenii muncesc din greu pentru a castiga bani si, posedand apoi avere, ei cred ca bogatia lor le va face fiii niste gentlemani. Dar multi dintre acestia nu reusesc sa-si invete fiii, asa cum ei insisi au fost invatati, cu munca grea, folositoare. Acestia risipesc banii agonisiti prin munca altuia, fara a le intelege valoarea, irosind un talant pe care Domnul l-a destinat sa aduca mult bine.
39:5 Obiectivele Domnului nu sunt si obiectivele oamenilor. El nu a planuit ca oamenii sa traiasca in lenevie. La inceput, El l-a creat pe om un gentleman; dar, desi era bogat in tot ceea ce-i putuse oferi Proprietarul universului, Adam nu avea sa leneveasca. El n-a fost creat mai inainte de a i se putea oferi de lucru. El avea sa-si gaseasca ocupatia si
39:6 fericirea in intretinerea lucrurilor pe care Dumnezeu le crease si, ca raspuns la munca sa, nevoile lui urmau sa fie din abundenta satisfacute prin roadele gradinii Eden.
39:7 Atata vreme cat parintii nostri au ascultat de Dumnezeu, munca lor in gradina a fost o placere si pamantul le oferea bogatia lui. Dar cand omul s-a departat de ascultare, a fost blestemat sa aiba de luptat cu semintele semanate de Satana si sa-si castige painea cu sudoarea fruntii. De atunci, el a trebuit sa se lupte din greu contra puterii careia si-a predat vointa.
39:8 Scopul lui Dumnezeu a fost acela ca, prin truda, sa atenueze raul adus in lume de neascultarea omului. Prin truda, ispitele lui Satana pot fi anihilate si intinderea raului stopata. Desi indeplinita cu neliniste, oboseala si greu, munca este inca o sursa de fericire si dezvoltare si o protectie impotriva ispitei. Rigoarea ei pune o stavila ingaduintei de sine si promoveaza harnicia, puritatea si fermitatea. Astfel, ea devine o parte in marele plan al lui Dumnezeu, de reabilitare a noastra.
39:9 Munca fizica, contra jocurilor
39:10 Sentimentul general este acela ca munca fizica este degradanta, in vreme ce oamenii se extenueaza la cricket, baseball sau box, fara sa considere aceasta ca fiind ceva degradant. Satana se bucura cand ii vede pe oameni consumandu-si fortele fizice si mintale in ceva ce nu educa, nu este folositor si nu-i pregateste sa fie o binecuvantare pentru cei care au nevoie de ajutorul lor. In vreme ce tinerii devin experti in jocuri ce nu au o reala valoare pentru ei si pentru altii,
39:11 Satana se joaca cu viata lor, deposedandu-i de talentele date de Dumnezeu si punand in loc atributele lui rele. Straduinta lui este de a-i conduce pe oameni la ignorarea lui Dumnezeu. El cauta sa preocupe intr-atata mintea omului, incat Dumnezeu sa nu mai aiba loc in gandurile lui. Satana nu doreste ca oamenii sa aiba cunostinta despre Creatorul lor si este foarte fericit daca reuseste sa-i antreneze in jocuri si competitii care inseala atat de mult simturile tinerilor, incat Dumnezeu si cerul sa fie uitati.
39:12 Una dintre cele mai sigure protectii impotriva raului este ocupatia folositoare, in vreme ce lenevia este una dintre cele mai mari nenorociri, viciul, crima si saracia venind in urma ei. Aceia care au intotdeauna ceva de facut, care merg voiosi la treburile lor zilnice, sunt niste membri folositori ai societatii. In implinirea cu credinciosie a diferitelor lucrari ce le revin, ei isi fac viata o binecuvantare pentru ei si pentru altii. Munca sarguincioasa ii pazeste de multe dintre capcanele celui ce gaseste ceva rau de facut pentru mainile inactive.
39:13 O apa care sta devine rea in scurta vreme, dar paraul care curge aduce sanatate si veselie campului. Prima este simbolul leneviei, a doua este al harniciei.
39:14 Pregatirea practica la israeliti
39:15 In planul lui Dumnezeu pentru Israel, fiecare familie avea o gospodarie cu suficient teren pentru munca. Astfel, erau asigurate mijloacele si motivarea pentru a trai folositor, activ. Abaterii oamenilor de la acest plan i se datoreaza, in mare parte, saracia si mizeria existente azi in multe locuri. Pregatirea practica
39:16 era privita de israeliti ca o datorie. Fiecare tata trebuia sa aiba grija ca fiii sai sa invete o meserie folositoare. Cei mai mari oameni ai lui Israel au fost pregatiti pentru activitati practice. O cunoastere a ceea ce inseamna treburile gospodaresti ale sotiei era considerata ceva elementar, pentru orice femeie. Iar priceperea in aceste indeletniciri era privita ca o onoare si pentru femeile de cel mai inalt rang.
39:17 Diferite meserii erau invatate in scolile profetilor si multi dintre cursanti se intretineau singuri, prin munca lor.
39:18 Exemplul lui Hristos
39:19 Calea trudei harazite locuitorilor pamantului poate fi dificila si obositoare, dar ea este onorata de urmele pasilor Rascumparatorului, iar cel ce umbla pe acest drum sacru este in siguranta. Prin sfat si exemplu, Isus a innobilat munca folositoare. Din anii cei mai timpurii, El a dus o viata de truda. O mare parte din viata Sa pe pamant a fost petrecuta in munca plina de rabdare, in atelierul de tamplarie din Nazaret. In hainele unui muncitor obisnuit, Domnul vietii mergea pe strazile micutei asezari in care locuia, ducandu-Se si intorcandu-Se la si de la modesta Lui munca.
39:20 Si ingeri slujitori erau cu El atunci cand mergea cot la cot cu taranii si muncitorii, nerecunoscut si neonorat. Pe vremea cand mergea la lucru si, prin truda zilnica, participa la sustinerea economica al familiei, El poseda aceeasi putere ca atunci cand, la tarmul Marii Galileii, a hranit, cu cinci paini si doi pesti, cinci mii de suflete flamande. Dar El nu Si-a intrebuintat puterea divina pentru usurarea
39:21 poverilor si a trudei. El a luat asupra Sa natura omeneasca, cu toate slabiciunile ei si nu S-a dat inapoi de la cele mai dure incercari ale vietii de om, traind intr-o casa de tarani, purtand zilnic haine aspre si amestecandu-Se cu oamenii de rand. El trudea zilnic, cu maini rabdatoare. Exemplul Sau ne arata ca este de datoria omului sa fie muncitor si ca munca este onorabila.
39:22 Relatia dintre crestinism si activitatile omului
39:23 Lucrurile pamantesti sunt mai strans legate de cer si se afla mai direct sub observatia lui Hristos decat isi dau multi seama. Toate inventiile bune si progresul isi au originea in Cel care este minunat la sfat si foarte bun la lucru. Atingerea priceputa a mainii medicului, puterea si concentrarea lui, cunoasterea delicatului mecanism al organismului constituie intelepciunea puterii divine in folosul celor care sufera. Iscusinta cu care tamplarul isi foloseste sculele, puterea cu care fierarul bate pe nicovala vin de la Dumnezeu. Orice facem, oriunde suntem pusi, El doreste sa ne conduca ca noi sa putem face o lucrare desavarsita.
39:24 Crestinismul si afacerile - corect intelese - nu sunt doua lucruri separate; ele sunt una. Religia Bibliei trebuie sa fie prezenta in tot ceea ce facem si spunem. Agentii divini si umani trebuie sa fie uniti in infaptuirile vremelnice, precum si in cele spirituale. Ei sunt uniti in toate activitatile umane, in muncile agricole si industriale, in intreprinderile comerciale si stiintifice.
39:25 Exista un remediu pentru lenevie si acesta este considerarea
39:26 ei drept pacat, care conduce la pierzare, si apucarea de munca, folosind cu hotarare si vigoare capacitatile fizice date de Dumnezeu. Singurul remediu pentru o viata nefolositoare si fara valoare este munca hotarata, perseverenta. Viata nu ne este data pentru a o petrece in lenevie sau placeri egoiste. Inainte ne sunt puse mari posibilitati. In capitalul puterii de munca, omului i s-a incredintat un pretios talant. Acesta este mai de valoare decat orice depozit bancar si ar trebui mai bine pretuit, intrucat, prin posibilitatile pe care le ofera oamenilor pentru o viata cu folos, o viata fericita, el ar putea fi facut sa aduca beneficii dupa beneficii. Este o binecuvantare ce nu poate fi cumparata cu aur sau cu argint, cu case si cu terenuri. Dumnezeu vrea ca acest talant sa fie folosit in mod intelept. Nimeni nu are dreptul sa-l sacrifice influentei distrugatoare a inactivitatii. Toti sunt raspunzatori pentru capitalul capacitatilor fizice si pentru cel al mijloacelor ce li se ofera.
39:27 Cursa de alergare nu este intotdeauna castigata de cel iute, nici de cel puternic. La fel, cei silitori in afaceri nu sunt, poate, intotdeauna prosperi. Dar "mana celor harnici imbogateste." Lenevia si nepasarea Il intristeaza pe Duhul Sfant, nimicesc adevarata evlavie si duc, de asemenea, la saracie. Pentru ca "cine lucreaza cu o mana lenesa, saraceste." (Prov. 10,4).
39:28 Munca chibzuita este un tonifiant sanatos pentru om. Ea il face tare pe cel slab, bogat pe cel sarac, fericit pe cel sarman. Satana sta la panda, gata sa-i duca la pieire pe cei a caror inactivitate ii ofera ocazia sa se apropie de ei sub o deghizare placuta. El nu are un succes mai mare ca atunci cand se apropie de oameni, in timpul lor de inactivitate.
39:29 Lectiile harniciei
39:30 Printre relele care deriva din bogatie, una dintre cele mai mari este ideea aflata la moda, ca munca este injositoare. Profetul Ezechiel declara: "Iata care a fost nelegiuirea sorei tale, Sodoma: era ingamfata, traia in belsug si intr-o liniste nepasatoare, ea si fiicele ei, si nu sprijinea mana celui nenorocit si celui lipsit" (Ezech. 16,49). Ne sunt prezentate aici rezultatele leneviei care slabeste puterea mintii, degradeaza sufletul si perverteste intelegerea, facand un blestem din ceea ce era dat ca o binecuvantare. Barbatul si femeia care muncesc sunt cei ce vad ceva maret si bun in viata precum si toti cei care vor sa poarte raspunderile acestei vieti cu credinta si speranta.
39:31 Lectia esentiala a vredniciei in treburile vietii de zi cu zi, trebuie inca invatata de catre multi dintre urmasii lui Hristos. Se cere mai multa gratie si o disciplina mai ferma cand lucrezi pentru Dumnezeu in calitate de mecanic, negustor, avocat sau fermier, adoptand preceptele crestine in problemele obisnuite ale vietii, decat atunci cand lucrezi ca misionar acreditat. Este nevoie de aplomb spiritual pentru a promova religia in atelierul de lucru sau in biroul de afaceri si pentru a conforma orice tranzactie standardului Cuvantului lui Dumnezeu. Dar asa ceva cere Dumnezeu.
39:32 Apostolul Pavel privea lenevia ca un pacat. El a invatat meseria de fauritor de corturi, in aspectele ei mari si mici si, in timpul lucrarii sale, adeseori el a practicat aceasta meserie pentru a se intretine, pe el si pe altii.
39:33 El nu privea ca fiind o pierdere timpul astfel petrecut. Lucrand corturi, apostolul avea acces la o clasa de oameni, la care altfel nu putea ajunge. El arata asociatilor lui ca priceperea in domeniul meseriei lor este un dar de la Dumnezeu. El ii invata pe oameni ca, in truda zilnica, Dumnezeu trebuie onorat. Mainile sale trudite nu-i afectau cu nimic taria apelurilor de slujitor al Evangheliei.
39:34 Dumnezeu a desemnat ca toti oamenii sa fie muncitori. In truda lui, un animal de povara raspunde mai bine menirii lui decat un om lenes. Dumnezeu este un lucrator necontenit. Ingerii sunt lucratori - lucratori ai lui Dumnezeu pentru copiii oamenilor. Aceia care asteapta un cer al inactivitatii vor fi dezamagiti, pentru ca in organizarea de acolo nu este loc pentru lenevie. Dar este fagaduita odihna pentru cei truditi si impovarati. Robul credincios este acela care va fi binevenit, din slujirea lui in bucuria Stapanului sau. El isi va lepada cu bucurie armura si va uita tumultul bataliei, in odihna slavei pregatite pentru aceia care biruiesc prin crucea de pe Calvar.
39:35 La tot pasul, parintii neglijeaza invatarea si antrenarea copiilor lor in munca folositoare. Tinerii sunt lasati sa creasca in necunoasterea maruntelor si necesarelor indeletniciri. Aceia care au fost astfel frustrati trebuie sa se trezeasca si sa-si asume singuri indreptarea situatiei. Daca asteapta sa reuseasca cumva in viata, ei trebuie sa gaseasca o motivatie folosirii cu efect a resurselor lor fizice, date de Dumnezeu.