19:2 Mantuitorul Se afla ca oaspete la un ospat al unui fariseu. El accepta invitatii atat din partea celor bogati, cat si de la cei saraci, si, dupa obiceiul Sau, El lega scenele dinaintea Sa cu invataturile Sale despre adevar. La Iudei, sarbatorile sacre erau legate de ocaziile lor de bucurie nationala si religioasa. Pentru ei acestea erau un simbol al binecuvantarilor vietii vesnice. Ospatul cel mare la care ei aveau sa stea la masa impreuna cu Avraam, Isaac si Iacov, in timp ce neamurile aveau sa fie afara privind cu ochi poftitori, era o tema de care ei se ocupau cu multa placere. Lectia avertizarii si invataturii pe care Domnul Hristos dorea sa le-o dea, El o ilustra acum prin parabola cu cina cea mare. Iudeii voiau ca binecuvantarile lui Dumnezeu, atat pentru viata aceasta, cat si pentru cea vesnica, sa le aiba numai pentru ei. Ei tagaduiau faptul ca Dumnezeu are mila si fata de neamuri. Prin aceasta parabola, Domnul Hristos le-a aratat ca ei se aflau tocmai in timpul cand lepadau invitatia milei, chemarea Imparatiei lui Dumnezeu.