15:39 Toti aceia care sunt in suferinta sau sunt nedreptatiti, sa strige la Dumnezeu. Indepartati-va de aceia a caror inimi sunt ca otelul si aduceti cererile voastre la cunostinta Creatorului. Nimeni dintre cei care vin la El cu inima zdrobita, nu va fi respins. Nici o rugaciune sincera nu se pierde. In mijlocul osanalelor inaltate de corurile ingeresti, Dumnezeu aude strigatele chiar si ale celei mai slabe fiinte omenesti. Noi putem prezenta dorinta si povara inimii in camaruta noastra, putem inalta o rugaciune mergand in drumul nostru si cuvintele noastre ajung la tronul Stapanului Universului. Ele poate ca nu sunt auzite de vreo ureche omeneasca, dar ele nu se pot pierde neauzite, si nici nu se pierd in invalmaseala preocuparilor zilnice. Nimeni si nimic nu poate inabusi rugaciunea sufletului. Ea se ridica mai presus de zgomotul strazii, mai presus de tumultul multimii si ajunge la curtile cerului. Noi vorbim lui Dumnezeu, si de aceea rugaciunile noastre sunt ascultate.