14:9 Vamesul s-a suit la Templu impreuna cu ceilalti inchinatori, dar curand s-a retras din mijlocul lor, considerandu-se nevrednic sa se uneasca cu ei in rugaciune. Stand mai la o parte el "nu indraznea nici ochii sa si-i ridice spre cer; si se batea cu pumnul in piept", intr-o amara zbuciumare sufleteasca si dispret fata de sine. El simtea ca a pacatuit impotriva lui Dumnezeu, ca este pacatos si manjit. El nu astepta nici macar mila din partea celor din jurul sau, caci acestia priveau la el cu compatimire. El era constient de faptul ca n-avea nici un merit care sa-l recomande inaintea lui Dumnezeu si intr-o cumplita disperare el a strigat: "Dumnezeule, ai mila de mine, pacatosul". Luca 18,13. El nu se compara cu altii.