13:10 Suflete ce flamanzeau dupa painea vietii aveau sa vina la ei, iar ei trebuia sa-si dea seama de saracia si neputinta lor. Ei trebuia sa primeasca hrana spirituala sau de nu, nu aveau ce sa dea altora. Nici un suflet insa nu trebuia sa plece de la ei nehranit. Domnul Hristos ii indrepta spre izvorul indestularii lor. Omul, al carui prieten veni sa gazduiasca la el, chiar daca a venit la o ora nepotrivita din miezul noptii, nu l-a respins. Desi nu avea nimic ce sa-i puna inainte, el a mers la cineva care avea de ale mancarii si starui in cererea lui pana cand vecinul sau i-a dat cele ce avea nevoie. Si oare Dumnezeu, care Si-a trimis slujitorii sa hraneasca pe cei flamanzi, nu avea sa indestuleze El nevoile lor pentru aducerea la indeplinire a lucrarii Sale?