17:1 Cap. 14 - Colportorul evanghelist si finantele
17:2 Plata prompta pentru carti. Lucrarea sta pe loc deoarece aceia care pretind ca sunt urmasi ai lui Hristos nu asculta de principiile Evangheliei. Felul neglijent in care unii colportori, atat batrani, cat si tineri, si-au indeplinit lucrul arata ca ei au de invatat lucruri importante. Mi-a fost aratat ca multe lucruri au fost facute la voia intamplarii. Unii s-au deprins cu obiceiuri deficitare si deficienta aceasta a afectat lucrarea lui Dumnezeu. Societatile misionare pentru publicatii si Biblii au ajuns sa aiba datorii mari datorita esecului colportorilor de a-si plati datoriile. Colportorilor li s-a parut ca sunt rau tratati, daca li s-a cerut sa plateasca pe loc cartile primite de la edituri. Insa plata pe loc este singura cale de a sustine productia.
17:3 Cinste absoluta. Lucrurile trebuie aranjate in asa fel, incat colportorii sa aiba suficient pentru a trai, fara sa fie nevoiti sa ceara, neavand acoperire baneasca. Aceasta usa a ispitei trebuie inchisa si zavorata. Oricat de cinstit ar fi un colportor, in lucrarea lui se vor ivi imprejurari care vor fi o grea ispita pentru el.
17:4 Lenevia si nepasarea nu sunt fructe care cresc in pomul crestin. Nici un suflet nu poate sa practice minciuna sau necinstea in manuirea bunurilor
17:5 lui Dumnezeu si sa fie totusi fara vina inaintea lui Dumnezeu. Toti cei care fac acest lucru Il tagaduiesc prin fapte pe Hristos. In timp ce sustin ca pazesc si invata Legea lui Dumnezeu, ei dau gres in a pastra principiile ei.
17:6 Sa nu se cheltuiasca cu nepasare. Bunurile Domnului trebuie manuite cu credinciosie. Domnul le-a incredintat oamenilor viata, sanatate si puterea de a chibzui. El le-a dat putere fizica si mintala, care trebuie pusa la lucru; oare nu ar trebui folosite cu credinciosie si sarguinta aceste daruri, spre slava Numelui Sau? Au avut in vedere fratii nostri ca trebuie sa dea socoteala pentru toti talantii incredintati lor? Au pus ei in negot cum se cuvine bunurile Domnului lor sau au cheltuit cu nepasare ceea ce este al Lui, fiind notati in ceruri ca robi necredinciosi? Multi cheltuiesc banii care Ii apartin Domnului in asa-zisele bucurii zgomotoase; ei nu dobandesc experienta in ce priveste lepadarea de sine, ci irosesc banii pe lucruri desarte si nu poarta crucea pe urmele lui Isus. Multi care au fost privilegiati cu ocazii pretioase, date de Dumnezeu, si-au irosit viata, iar acum se afla in lipsuri si suferinte.
17:7 Dumnezeu cere sa se faca imbunatatiri hotarate in diferitele ramuri ale lucrarii. Afacerile legate de lucrarea lui Dumnezeu trebuie sa fie caracterizate prin cea mai mare cinste si exactitate. Nu s-au depus eforturi ferme, hotarate, pentru a realiza reforme de insemnatate vitala. - Testimonies, vol. 6, p. 337, 338 (1900)
17:8 Sa nu se faca datorii. Toti trebuie sa practice economia. Nici un lucrator nu ar trebui sa-si administreze astfel afacerile, incat sa-si faca datorii. Practica de a lua bani din vistierie inainte de a-i castiga constituie
17:9 o cursa. In acest fel, resursele sunt limitate, astfel ca lucratorii nu pot fi sustinuti in lucrarea misionara. Cand cineva, prin voia lui proprie, isi face datorii, intra singur in una din plasele lui Satana pentru a prinde suflete. - Manual for Canvassers, p. 65 (1902)
17:10 Colportori care asteapta sa fie ajutati. Cand dau de greutati, unii colportori asteapta sa se scoata bani din vistierie pentru a fi ajutati sa iasa din situatia respectiva, dar aceasta doar pentru a da iarasi de greutati si a solicita din nou ajutor. Cei care sunt ispravnici ai banilor din vistierie trebuie sa fie foarte atenti, pentru ca rezerva sa nu fie epuizata prin aceste procedee. Cand oamenii nu pot aduce in vistierie, prin colportaj, fiecare dolar care i se cuvine acesteia de drept, atunci ei ar trebui sa se opreasca. Nu ar trebui sa se angajeze in lucrarea de colportaj, decat daca pot aduce bani in vistierie, nu sa scoata din ea. - Manual for Canvassers, p. 65 (1902)
17:11 Corect, cinstit si credincios. Lucrarea de colportaj nu trebuie efectuata intr-un mod delasator, neglijent. Cei angajati in lucrarea care necesita manuirea de bani ar trebui sa tina socoteala stricta pentru fiecare cent primit si dat. Educatia dobandita astfel in ce priveste exactitatea ii va pregati pentru sarcini si mai mari.
17:12 Daca un colportor continua sa comande carti si nu trimite rapoarte cu privire la lucrarea sa, fara sa spuna nimic despre distribuirea acestora si despre primirea si cheltuirea banilor pe care ii manuieste, cei care au sarcina lucrarii trebuie sa se straduiasca sa lamureasca situatia existenta intr-un mod amabil, prietenos. A furniza carti in mod gratuit unui agent
17:13 de vanzari pana cand acesta intra in datorii pana peste cap inseamna a proceda incorect atat fata de colportor, cat si fata de aceia care l-au angajat. Un asemenea mod de a lucra, neglijent si nepasator, duce la descurajare.
17:14 Un lucrator care vede ca nu poate avea succes in lucrarea de colportaj trebuie sa se duca la persoanele responsabile si sa le spuna ca el nu poate continua in acest domeniu al lucrarii.
17:15 Fiecare colportor trebuie sa fie corect, cinstit si credincios. Cate suflete ar putea fi scapate de ispite, cat de multe necazuri ar putea fi evitate, daca lucratorii nostri ar fi instruiti sa fie tari ca otelul fata de principii! - Manuscript 20, 1904
17:16 Urmarile obiceiurilor nepasatoare legate de bani. Unii colportori si-au facut treburile atat de neglijent si nepasator, incat au vlaguit continuu fondurile necesare pentru ducerea mai departe a lucrarii. Ei au vandut carti si au dat impresia ca lucreaza pentru cauza; insa, in loc sa aduca banii, atat de necesari pentru inaintarea lucrarii, ei au scos multi dolari din vistierie. Ei si-au insusit banii care au ajuns in mainile lor, care nu le apartin, pentru a-si acoperi propriile cheltuieli, cheltuielile familiilor lor sau pentru a favoriza legaturile lor de familie.
17:17 Prin faptul ca isi insusesc ceea ce apartine cauzei lui Dumnezeu, colportorii isi creeaza singuri greutati, isi despart sufletele de Dumnezeu si genereaza un simtamant de nesiguranta, o lipsa de incredere in cei care lucreaza impreuna cu ei in camp. In acelasi timp, ei procedeaza nedrept fata de semenii lor, lucratori ca si ei. Barbatii care fac tot ce le sta in putinta ajung sa fie priviti cu suspiciune si, in acest fel, sunt facuti
17:18 sa sufere din cauza felului de a proceda al unor persoane nedemne de incredere.
17:19 Urmarea este ca lucrarea lui Dumnezeu ajunge in dificultate; este adusa in impas si o mare povara este aruncata asupra acelora care sunt randuiti sa poarte responsabilitati atat de grele. Daca acestui mod neglijent de a face afaceri i se permite sa continue, nu doar ca va ajunge sa sece vistieria de bani, dar va si intrerupe donatiile care vin de la oameni. Le va distruge increderea in cei din conducerea lucrarii care se ocupa de administrarea fondurilor si ii va determina pe multi sa nu mai aduca daruri pentru lucrare.
17:20 Felul de a lucra al acestor lucratori neglijenti a adus asupra barbatilor din pozitii de conducere o povara care ii indurereaza foarte mult. Ei sunt preocupati sa stie cum ar putea feri cauza lui Dumnezeu de orice fel de jaf si in acelasi timp sa salveze sufletele acelora care au astfel de idei pervertite cu privire la ceea ce constituie adevarata onestitate.
17:21 Obiceiul de a imprumuta bani pentru a rezolva o problema urgenta, fara a lua in calcul faptul de a nu face datorii, oricat de comun ar fi, este demoralizator. Domnul doreste ca toti cei care cred adevarul sa se pocaiasca de aceste obiceiuri inselatoare pentru propria lor persoana. Ei trebuie sa aleaga mai degraba sa sufere decat sa faca vreo fapta necinstita... Daca cei care au adevarul in fata nu isi schimba caracterul corespunzator cu influenta sfintitoare a adevarului, vor fi o mireasma de moarte spre moarte. Ei vor reprezenta gresit adevarul, vor aduce ocara asupra lui si vor dezonora pe Hristos, care este adevarul.
17:22 Intrebarea care se pune este: Prin ce mijloace poate fi dusa lucrarea mai departe, iar colportorii sa fie opriti de a ingreuia cauza, impovarand
17:23 editurile printr-un mod neglijent de a lucra? Aceasta are multiple implicatii. - Manuscript 168, 1898
17:24 Metode indoielnice. Unii s-au adus pe ei insisi si familiile lor in cele mai nenorocite imprejurari datorita administrarii deficitare a lucrarii de colportaj. Au ajuns sa aiba datorii, imprumutand bani de la oameni de alte credinte decat noi.
17:25 Unii, in timp ce aveau pretentia ca sustin adevarul, au amestecat lucrarea de raspandire a publicatiilor noastre cu diferite fapte urate, vanzari si cumparari. A rezultat o combinatie nenorocita. Lucrand pentru a obtine foloase personale, acestia sunt ademeniti de ideea de a cumpara lucruri cu un pret mai mic si a le vinde apoi cu un pret mai mare decat valoarea lor. De aceea, lumea ii priveste ca pungasi, oameni care vor sa castige profit pentru ei insisi, fara sa ia in seama pe altii. Ei nu respecta poruncile lui Dumnezeu; caci nu iubesc pe aproapele lor ca pe ei insisi. - Manual for Canvassers, p. 62 (1902)
17:26 Castig financiar, nu exces. Daca ei, colportorii nostri, sunt stapaniti de dorinta dupa castig, daca ei pun in circulatie cartile care le aduc cei mai multi bani, neglijand in acest fel pe cele de care oamenii au nevoie, intreb eu, in ce fel lucrarea lor este lucrare misionara? Unde este spiritul misionar, spiritul de sacrificiu de sine? Lucrarea colportorului intelept, temator de Dumnezeu, a fost infatisata ca fiind egala in importanta cu cea a pastorului Evangheliei. Atunci, ar trebui colportorul sa simta ca are mai multa libertate decat pastorul si sa actioneze din motive egoiste? Sa fie el necredincios principiilor lucrarii misionare si sa vanda doar acele carti care sunt cele mai ieftine si cel mai usor de manuit, neglijand
17:27 sa aseze inaintea oamenilor cartile care sa aduca cea mai multa lumina, pentru ca, facand astfel, el poate castiga mai multi bani pentru sine insusi? Cum se da pe fata spiritul misionar in acest caz? Oare n-a incetat lucrarea de colportaj sa fie ceea ce ar trebui sa fie? Cum se face ca nu se ridica nici o voce pentru a indrepta aceasta stare de lucruri? - Manual for Canvassers, p. 47, 48 (1902)
17:28 Insa multi sunt atrasi in lucrarea de colportaj pentru a vinde carti si tablouri care nu reprezinta credinta noastra, care nu dau lumina aceluia care cumpara. Ei sunt determinati sa faca aceasta, deoarece perspectivele financiare sunt mai satisfacatoare decat cele care li s-ar oferi daca ar fi angajati. Astfel de persoane nu sunt potrivite pentru lucrarea de slujire a Evangheliei. Acesti oameni nu dobandesc experienta necesara, care sa-i faca potriviti pentru lucrare. Ei nu invata sa poarte povara pentru suflete si sa imbunatateasca zi de zi cunostintele in vederea castigarii oamenilor la adevar. Ei pierd atat timp, cat si ocazii.
17:29 Acesti oameni intorc, de regula, spatele calauzirii Duhului lui Dumnezeu si primesc amprenta lumii asupra caracterului, uitand cat de mult datoreaza Domnului, care Si-a dat viata pentru ei. Isi folosesc puterile pentru interese egoiste si refuza sa lucreze in via Domnului. - Manual for Canvassers, p. 43 (1902)
17:30 Sa nu se ofere stimulente speciale. Multi lucratori din campul de colportaj nu fac sacrificii. Ei au mai putin spirit misionar decat lucratorii din orice alta denominatiune. Cand li se pregateste intru totul calea, cand pot comanda cele mai mari salarii, atunci ei doresc sa intre in camp.
17:31 Colportorilor le sunt oferite multe stimulente pentru a lucra cu carti populare; li se ofera salarii mari; si multi refuza sa lucreze pentru salarii mai mici si sa puna in circulatie carti legate de adevarul prezent. De aceea, stimulentele au fost marite, pentru a fi asemanatoare cu cele oferite de alte edituri, si, in consecinta, pretul pentru a ajunge la publicatiile noastre este mare pentru oameni; multi dintre colportori obtin usor banii si ii cheltuiesc cu usurinta. - Testimonies, vol. 5, p. 403,404 (1885)
17:32 Economie si lepadare de sine. Sunt sume considerabile care se pot cheltui pe plati la hoteluri, care nu sunt deloc necesare. Cauza lui Dumnezeu era atat de scumpa pionierilor acestei solii, incat ei rareori luau masa la un hotel, chiar daca pretul nu era decat de 25 de centi pentru fiecare. Insa, in general, tinerii si tinerele nu sunt invatati sa faca economie si irosesc pretutindeni. In unele familii se iroseste atat de mult, incat ar fi de-ajuns pentru a se intretine o alta familie, daca s-ar face economie. Daca, in timp ce calatoresc, tinerii nostri ar tine o socoteala exacta a banilor pe care ii cheltuiesc, punct cu punct, ochii le-ar fi deschisi si ar vedea pe unde se produc pierderile. In timp ce s-ar putea sa nu fie nevoiti sa se lipseasca de o masa calda, asa cum s-a intamplat cu lucratorii din perioada de inceput in viata lor de peregrini, ei ar putea sa invete sa-si satisfaca nevoile reale cu o cheltuiala mai mica decat cea pe care o socotesc necesara acum. Sunt persoane care practica lepadarea de sine pentru a putea oferi bani pentru cauza lui Dumnezeu; fie ca si lucratorii acestei cauze sa practice lepadarea de sine, limitandu-si cheltuielile cat de mult cu putinta. Ar fi bine pentru toti lucratorii nostri sa studieze istoria misionarilor valdenzi si sa le imite exemplul de sacrificiu si lepadare de sine. - Testimonies, vol. 5, p. 400 (1885)