4:47 afara, in siguranta. Sa citeasca despre acea scena pe mare, cand Pavel, prizonierul, in drumul sau spre judecata si executie, a spus aceste cuvinte de curaj si speranta soldatilor si marinarilor slabiti de munca, de veghere si de foame si purtati de furtuna incoace si incolo: "Fiti cu voie buna, pentru ca nici unul din voi nu va pieri... Un inger al Dumnezeului al caruia sunt eu si caruia Ii slujesc mi s-a aratat azi noapte si mi-a zis: Nu te teme, Pavele; tu trebuie sa stai inaintea Cezarului; si iata ca Dumnezeu ti-a daruit pe toti cei ce merg cu corabia impreuna cu tine." Cu incredere in aceasta fagaduinta, Pavel i-a asigurat pe insotitorii sai: "Nu vi se va pierde nici un par din cap." Asa s-a intamplat. Pentru ca in acea corabie era un om prin care Dumnezeu a putut lucra, intreaga incarcatura de soldati si marinari pagani a fost crutata. "Au ajuns toti teferi la uscat." Fapte 27, 22 - 24; 34; 44.