Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Ellen White / Web / Indrumarea copilului

Indrumarea copilului, 19


19:1 SECTIUNEA XIV - 2

19:2 Cumpatare in toate lucrurile

19:3 Necumpatarea cauzeaza cele mai multe din bolile vietii. - Necumpatarea sta la temelia multora din bolile vietii. Ea distruge in fiecare an zeci de mii. Nu vorbim despre intemperanta ca fiind limitata numai la folosirea bauturilor intoxicante, ci ii dam un inteles mai cuprinzator, incluzand ingaduinta daunatoare a oricarui apetit sau pasiuni. (PHJ. aprilie, 1890)

19:4 Datorita lipsei de cumpatare unii isi sacrifica jumatate, iar altii doua treimi din puterile fizice, intelectuale si morale si devin jucariile vrajmasului. (MYP. p. 236)

19:5 Ingaduinta excesiva este pacat. - Indulgenta excesiva in a manca, a bea, a dormi si a privi este pacat. Activitatea armonioasa si sanatoasa a tuturor puterilor trupului si mintii are ca rezultat fericirea si cu cat aceste puteri sunt mai elevate si mai rafinate, cu atat mai pura si neumbrita este fericirea. (CD. p. 44)

19:6 Abstinenta este un principiu al vietii religioase. - Temperanta in toate lucrurile acestei vieti trebuie sa fie invatata si practicata. Cumpatarea in mancare, bautura, somn si imbracaminte este unul din marile principii ale vietii religioase. Adevarul adus in sanctuarul sufletului va calauzi in tratarea corpului. Nici un lucru ce are legatura cu sanatatea agentului uman nu trebuie privit cu indiferenta. Binele nostru vesnic depinde de felul in care folosim timpul, taria si influenta in aceasta viata. (6T. p. 375)

19:7 O singura viata ne este data aici si intrebarea fiecaruia ar trebui sa fie: cum sa-mi investesc viata ca sa aduca cel mai mare profit? (PHJ. aprilie, 1890)

19:8 Prima noastra datorie fata de Dumnezeu si fata de semenii nostri este aceea a dezvoltarii de sine. Fiecare capacitate cu care ne-a inzestrat Creatorul ar trebui cultivata pana la cel mai inalt grad de perfectiune, ca sa putem fi in stare sa facem cantitatea cea mai mare de bine de care suntem capabili. Asadar, acel timp este folosit cu un scop bun, ce este indreptat spre stabilirea si pastrarea unei bune sanatati fizice si intelectuale. Noi nu ne putem permite sa micsoram sau sa paralizam vreo functie a mintii sau a corpului prin munca peste masura sau prin abuzarea vreunei parti a masinariei vii. Cand facem aceasta, cu siguranta trebuie sa suferim consecintele. (ST. 17 noiembrie, 1890)

19:9 Ea are o putere minunata. - Respectarea cumpatarii si a regularitatii in toate lucrurile are o putere minunata. Ea va face mai mult decat imprejurarile sau inzestrarile naturale in a incuraja acea dispozitie dulce si senina ce va netezi calea vietii. In acelasi timp, puterea stapanirii de sine dobandita astfel va fi unul din cele mai pretioase echipamente pentru lupta plina de succes cu datoriile si realitatile serioase ce o asteapta pe fiecare fiinta omeneasca. (Ed. p. 206)

19:10 Un ajutor pentru a gandi clar. - Barbatii din pozitii importante au de luat in fiecare zi hotarari de care depind rezultate de mare importanta. Ei trebuie adesea sa gandeasca repede si acest lucru poate fi indeplinit cu succes numai de catre aceia care practica stricta abstinenta. Mintea se intareste sub tratamentul corect al puterilor fizice si intelectuale. Daca solicitarea nu este prea mare, fiecare incercare aduce noua vitalitate. (MH. p. 309)

19:11 Obiceiurile cumpatate aduc rasplatiri bogate. - Noua generatie in crestere este inconjurata de atractii menite sa ispiteasca apetitul. In mod deosebit in orasele noastre mari, fiecare forma de ingaduinta este facuta usoara si ademenitoare. Aceia care

19:12 refuza, ca si Daniel, sa se pangareasca vor secera rasplata obiceiurilor lor de cumpatare. Cu puterea lor fizica superioara si cu rezistenta marita, ei au o rezerva la care pot apela in caz de nevoie.

19:13 Obiceiurile fizice corecte promoveaza superioritatea intelectuala. Puterea intelectuala, taria fizica si longevitatea depind de legi neschimbatoare. Nu exista intamplare, sansa, cu privire la aceasta chestiune. Dumnezeul naturii nu va interveni sa-l pazeasca pe om de consecintele incalcarii legilor naturii. (CTBH. p. 28)

19:14 Pentru o sanatate perfecta, fii cumpatat in toate lucrurile. - Pentru a pastra sanatatea, este nevoie de temperanta in toate lucrurile... Tatal nostru ceresc a trimis lumina reformei sanitare sa protejeze impotriva relelor ce rezulta dintr-un apetit pervertit, ca cei care iubesc puritatea si sfintenia sa poata sti cum sa foloseasca cu discretie lucrurile bune pe care El li le-a asigurat si ca, prin exercitarea cumpatarii in viata de fiecare zi, ei sa poata fi sfintiti prin adevar. (Id. p. 52)

19:15 Temperanta precede sfintirea. - Poporul lui Dumnezeu trebuie sa invete abstinenta in toate lucrurile... Orice ingaduinta de sine trebuie indepartata din vietile lor. Inainte ca sa poata intelege cu adevarat insemnatatea adevaratei sfintiri si a conformarii cu voia Domnului Hristos, ei trebuie, prin cooperare cu Dumnezeu, sa obtina stapanirea peste obiceiurile si practicile rele. (MM. p. 275)

19:16 In studiu. - Necumpatarea in studiu este un fel de intoxicatie si aceia care se complac in ea se ratacesc de la caile sigure, se impiedica si cad in intuneric. Domnul ar vrea ca fiecare student sa tina minte faptul ca ochiul trebuie pastrat numai spre slava lui Dumnezeu. El nu trebuie sa-si epuizeze si sa-si iroseasca puterile fizice si

19:17 intelectuale cautand sa dobandeasca toata stiinta posibila, ci sa-si pastreze prospetimea si vigoarea tuturor puterilor ca sa se angajeze in lucrarea pe care Dumnezeu i-a aratat-o: de a ajuta sufletele sa afle calea neprihanirii. (CT. p. 405, 406)

19:18 In lucru. - Ar trebui sa practicam temperanta in munca noastra. Nu este datoria noastra sa ne plasam acolo unde vom fi suprasolicitati. S-ar putea ca unii sa fie asezati acolo unde acest lucru este necesar dar aceasta ar trebui sa fie exceptia si nu regula. Trebuie sa practicam cumpatare in toate lucrurile. Daca Il onoram pe Domnul facandu-ne partea, El Isi va face partea Lui, pastrandu-ne sanatatea. Noi ar trebui sa avem organele sub control sensibil. Practicand cumpatare in mancare, in bautura, in imbracaminte, in munca si in toate lucrurile putem sa facem pentru noi ceea ce nici un medic nu poate. (Te. p. 139)

19:19 Cei care fac eforturi mari pentru a indeplini o anumita lucrare intr-un timp dat si continua sa munceasca atunci cand judecata lor le spune ca ar trebui sa se odihneasca, nu castiga niciodata. Ei traiesc cu capital imprumutat. Isi cheltuiesc forta vitala de care vor avea nevoie in viitor. Iar atunci cand au nevoie de energia pe care au cheltuit-o cu atata nepasare, ei esueaza caci le lipseste. Taria fizica s-a epuizat, puterile intelectuale se prabusesc. Ei isi dau seama ca au intampinat o pierdere dar nu stiu ce este. Resursele lor fizice sunt epuizate cand au nevoie de ele. Oricine incalca legile

19:20 sanatatii trebuie sa sufere candva intr-o masura mai mare sau mai mica. Dumnezeu ne-a asigurat forta de baza de care avem nevoie in anumite perioade din viata. Daca epuizam aceasta forta in mod nechibzuit prin suprasolicitare continua, candva vom pierde. (FE. p. 153, 154)

19:21 In imbracaminte. - Imbracamintea ar trebui sa fie sanatoasa din toate punctele de vedere. Dumnezeu doreste ca "toate lucrurile tale sa-ti mearga bine si sanatatea ta sa sporeasca" - sanatatea trupului si a mintii. Iar noi trebuie sa conlucram cu El pentru sanatatea sufletului si a trupului. Amandoua sunt incurajate de o imbracaminte sanatoasa.

19:22 Ea ar trebui sa aiba gratia, frumusetea si potrivirea simplitatii naturale. Hristos ne-a avertizat impotriva mandriei vietii, dar nu impotriva gratiei si frumusetii ei naturale. (MH. p. 288, 289)

19:23 In mancare. - Adevarata cumpatare ne invata sa ne dispensam cu totul de orice este daunator si sa folosim in mod rational ceea ce este sanatos. Exista cativa care realizeaza asa cum ar trebui cat de mult au de a face obiceiurile dietei lor cu sanatatea, cu caracterul, cu rodnicia lor in aceasta lume si cu destinul lor vesnic. Apetitul ar trebui sa fie intotdeauna subordonat puterilor intelectuale. Trupul sa fie slujitorul mintii si nu invers. (Te. p. 138)

19:24 Aceia care mananca si muncesc necumpatat si nerational vorbesc si actioneaza in acelasi mod. Nu este necesar sa bei bauturi alcoolice pentru a fi necumpatat. Pacatul lipsei de temperanta in mancare - mancatul prea des, prea mult, alimentele bogate si nesanatoase - distruge activitatea sanatoasa a organelor digestive, afecteaza creierul si perverteste judecata impiedicand gandirea si actionarea calma, rationala si sanatoasa. (CTBH. p. 155)

19:25 Grija deosebita pentru a nu manca peste masura. - In noua cazuri din zece este un pericol mai mare de a manca prea mult decat de a manca prea putin... Exista multi bolnavi care nu sufera de nici o boala. Cauza suferintei lor este ingaduirea apetitului. Ei cred ca daca hrana este sanatoasa pot sa manance oricat. E o mare greseala. Persoanele ale caror puteri sunt slabite ar trebui sa manance o cantitate de hrana moderata si chiar limitata. Atunci organismul va fi in stare sa-si faca lucrarea bine si cu usurinta si ar fi scutit de o mare parte de suferinta. (MS. 1, 1876)

19:26 Nu-L tagaduiti pe Dumnezeu printr-o fapta necumpatata. - Noi am fost cumparati cu un pret, de aceea trebuie sa-L slavim pe Dumnezeu in trupul si in duhul nostru care sunt ale Lui. Nu trebuie sa ne lepadam de El printr-o fapta de intemperanta, deoarece unicul Fiu al lui Dumnezeu ne-a cumparat cu un pret infinit, chiar jertfa vietii Lui. El nu a murit pentru noi ca noi sa putem deveni sclavii obiceiurilor rele, ci ca sa putem deveni fii si fiice ale lui Dumnezeu, servindu-I cu fiecare putere a fiintei noastre. (L. 166, 1903)

19:27 Aceia care sunt in continuu constienti de faptul ca se afla in aceasta relatie cu Dumnezeu, nu-si vor pune in stomac alimente ce plac apetitului dar care vatama organele digestive. Ei nu vor distruge proprietatea lui Dumnezeu ingaduindu-si obiceiuri necorespunzatoare in mancare, bautura sau imbracaminte. Ei vor avea mare grija de masinaria umana, realizand ca trebuie sa faca aceasta pentru a conlucra cu Dumnezeu. El ii vrea sanatosi, fericiti si folositori. Dar, pentru a fi astfel, ei trebuie sa-si puna vointa lor de partea vointei Lui. (Te. p 214)

19:28 Duceti cumpatarea in toate amanuntele vietii de familie. - Noi indemnam ca principiile de temperanta sa fie aplicate in

19:29 toate detaliile vietii de camin ca exemplul parintilor sa fie o lectie de cumpatare si ca lepadarea si stapanirea de sine sa fie predate si impuse copiilor in mod logic, din pruncie. (R and H. 23 septembrie, 1884)

19:30 In cercul familiei si in biserica trebuie sa asezam cumpatarea crestina pe o platforma mai inalta. Ea ar trebui sa fie un element viu, lucrator, reformand obiceiuri, dispozitii si caractere. (Te. p. 165)

19:31 Caminul si campania pentru temperanta

19:32 Necumpatarea face ravagii. - Necumpatarea isi continua inca ravagiile. Nelegiuirea sub orice forma sta ca o bariera puternica pentru a impiedica inaintarea adevarului si a neprihanirii. Rele sociale, nascute din ignoranta si viciu, inca mai cauzeaza nenorociri nespuse si-si arunca umbra vatamatoare atat asupra bisericii cat si asupra lumii. Stricaciunea in randurile tineretului creste in loc sa scada. Nimic nu va ajuta la indepartarea acestui blestem devastator decat efortul staruitor si continuu. Lupta cu patima si apetitul, cu obiceiurile rele si cu pasiunile nesfinte, va fi crancena si mortala. Numai aceia care actioneaza din principiu vor obtine biruinta in acest razboi. (Te. p. 234)

19:33 Necumpatarea este in crestere, in ciuda eforturilor depuse pentru a o stapani. Nu putem spune vreodata ca suntem prea staruitori in a cauta sa-i impiedicam inaintarea, in a-l ridica pe cel cazut si in a-l proteja de ispita pe cel slab. Cu slabele noastre maini omenesti nu putem face mult, dar avem un Ajutor sigur. Nu trebuie sa uitam ca Domnul Hristos poate ajunge la cele mai mari adancimi ale suferintei si degradarii omenesti. El ne poate da ajutor sa biruim chiar si acest demon al necumpatarii. (CTBH. p. 21)

19:34 Abstinenta totala este raspunsul. - Singura cale pe care cineva poate fi sigur pazit de puterea necumpatarii, este sa se abtina cu totul de la vin, bere si bauturi tari. Noi trebuie sa ne invatam copiii ca, pentru a fi plini de barbatie, nu trebuie sa atinga aceste lucruri. Dumnezeu ne-a aratat ce constituie adevarata barbatie.

19:35 Acela care biruieste va fi onorat si numele lui nu va fi sters din cartea vietii. (Id. p. 37)

19:36 Parintii, prin efort serios si perseverent, neinfluentati de obiceiurile vietii moderne, pot construi o fortareata morala in jurul copiilor lor, ce-i va apara de nenorocirile si crimele cauzate de intemperanta. Copiii nu trebuie lasati sa creasca cum vor, dezvoltand, in mod nejustificat, trasaturi ce ar trebui distruse chiar atunci cand apar, ci sa fie disciplinati cu grija si educati sa ia pozitie de partea adevarului, reformei si abstinentei. Atunci, in orice criza, ei vor avea independenta morala sa tina piept furtunii de opozitie ce, cu siguranta, ii va asalta pe cei care stau in favoarea adevaratei reforme. (Te. p. 214, 215)

19:37 Necumpatarea este adesea rezultatul indulgentei in camin. - Mari eforturi sunt depuse in tara noastra pentru a dobori intemperanta dar este greu sa infrangi si sa legi leul dupa ce a crescut mare. Daca jumatate din aceste eforturi erau indreptate spre iluminarea parintilor cu privire la responsabilitatile lor in formarea obiceiurilor si caracterelor copiilor, ar fi putut aduce de o mie de ori mai mult bine decat din calea ce se urmeaza acum. Tuturor celor ce lucreaza pentru temperanta le dorim succes, dar ii invitam sa priveasca mai profund la cauza acestui rau impotriva caruia lupta si sa intre mai profund si in mod mai perseverent in reforma. (R and H. 23 septembrie, 1884)

19:38 Pentru a ajunge la radacina necumpatarii nu trebuie sa ne limitam la folosirea alcoolului sau tutunului. Indolenta, lipsa unei tinte sau tovarasiile rele pot fi cauza predispozitiei. Adesea necumpatarea se gaseste pe masa caminului, in familii ce se considera strict cumpatate. Orice lucru care deranjeaza digestia, care creeaza excitatii mintale necuvenite sau debiliteaza organismul in vreun fel, deregland balanta puterilor intelectuale si fizice, slabeste controlul

19:39 mintii asupra trupului si in felul acesta tinde spre intemperanta. Decaderea multor tineri promitatori poate fi cauzata de apetitul denaturat creat de o dieta nesanatoasa. (Ed. p. 202, 203)

19:40 Mesele poporului nostru american sunt in general astfel preparate incat sa predispuna la betie. Pentru o mare categorie de oameni, principiul conducator este apetitul. Oricine isi ingaduie pofta de a manca prea des si alimente de o calitate slaba, isi slabeste puterea de a rezista apetitului si patimilor in alte privinte, dupa cum si-a intarit predilectia pentru obiceiuri incorecte in mancare. (3T. p. 563)

19:41 Ceaiul si cafeaua sunt factori contribuitori. - Prin necumpatarea inceputa acasa, organele digestive devin mai intai slabite si, in curand, hrana obisnuita nu mai satisface apetitul. Se stabilesc conditii nesanatoase si exista o pofta pentru mancare mai excitanta. Ceaiul si cafeaua produc un efect imediat. Sub influenta acestor otravuri, sistemul nervos este excitat si, pentru un timp, intelectul pare sa fie inviorat si imaginatia mai vie. Deoarece acesti stimulenti produc efecte atat de placute, multi trag concluzia ca au nevoie de ele cu adevarat. Dar exista intotdeauna o reactie. Sistemul nervos a imprumutat putere din resursele sale pentru viitor ca sa le foloseasca in prezent. Si toata aceasta inviorare este urmata de o depresie corespunzatoare. Caracterul brusc al usurarii obtinute din ceai si cafea este o dovada ca ceea ce pare a fi tarie este numai excitare nervoasa si, in consecinta, trebuie sa fie o dauna pentru organism. (CTBH. p. 31)

19:42 Tutunul, o otrava subtila. - Folosirea tutunului este un obicei care adesea afecteaza sistemul nervos intr-un grad mai

19:43 puternic decat o face alcoolul. El infasoara victima in legaturile sclaviei mai puternic decat o face paharul cu otrava si obiceiul este mai greu de biruit. In multe cazuri, trupul si mintea sunt mai profund intoxicate de folosirea alcoolului decat de bauturile spirtoase deoarece aceasta este o otrava mai subtila. (3T. p. 562 ) Tutunul... afecteaza creierul si amorteste simturile, asa incat mintea nu poate discerne clar lucrurile spirituale, in special acele adevaruri ce ar avea tendinta sa corecteze aceasta ingaduinta murdara. Aceia care folosesc tutunul, sub orice forma, nu sunt curati inaintea lui Dumnezeu. Este imposibil pentru ei, intr-o asa practica ticaloasa, sa slaveasca pe Dumnezeu in trupul si in duhul lor, care sunt ale Lui. (CH. p. 81) Tutunul slabeste creierul si-i paralizeaza simturile fine. Folosirea lui produce o sete pentru bautura tare si, in foarte multe cazuri, aseaza temelia pentru obiceiul betiei. (CTBH. p. 17)

19:44 Efectele stimulentilor si narcoticelor. - Stimulentii si narcoticele au ca efect reducerea tariei fizice si orice afecteaza trupul va afecta si mintea. Un stimulent s-ar putea sa starneasca energiile pentru un timp si sa produca activitate intelectuala si fizica, dar dupa ce trece influenta invioratoare, atat mintea cat si corpul vor fi intr-o conditie mai rea decat inainte. Bauturile intoxicante si tutunul s-au dovedit a fi un blestem teribil pentru omenire, nu numai slabind trupul si aducand confuzie mintii, ci si pervertind principiile morale. Pe masura ce judecata este indepartata de la conducere, patimile animalice vor avea controlul. Cu cat sunt folosite mai mult aceste otravuri, cu atat mai brutala va deveni natura. (ST. 13 septembrie, 1910)

19:45 Invatati-i pe copii sa deteste stimulentii. - Invatati-i pe copii vostri sa urasca excitantii. Cat de multi dezvolta in ei, fara sa stie, un apetit pentru aceste lucruri! (CTBH. p. 17)

19:46 Dumnezeu ii cheama pe parinti sa-si pazeasca copiii de ingaduirea apetitului si mai ales de folosirea stimulentilor si narcoticelor. Mesele parintilor crestini n-ar trebui sa fie niciodata incarcate cu condimente si ingrediente picante. (R and H. 27 iunie, 1899)

19:47 In acest secol rapid, cu cat mancarea este mai putin excitanta cu atat este mai bine. Cumpatarea in toate lucrurile si un refuz hotarat al poftei este singura cale sigura. (3T. p. 561)

19:48 O chemare pentru parinti. - S-ar putea ca parintii sa fi transmis copiilor lor o tendinta spre apetit si patima, ce va face mai dificila lucrarea de educare si antrenare a acestor copii sa fie strict cumpatati si sa aiba obiceiuri pure si virtuoase. Daca apetitul pentru alimente nesanatoase, pentru stimulenti si narcotice le-a fost transmis de catre parinti ca mostenire, ce raspundere infricosata apasa asupra parintilor sa contracareze tendintele rele pe care le-au dat copiilor lor! Cat de serios si staruitor ar trebui sa-si indeplineasca parintii datoria, cu credinta si speranta, pentru copiii lor nenorociti. (Id. p. 567, 568)

19:49 Gusturile si apetitul trebuie sa fie educate. - Parintii sa faca prima lor ocupatie aceea de a intelege legile vietii si sanatatii ca nu cumva prin prepararea hranei sau prin orice alte obiceiuri sa faca ceva ce va dezvolta tendinte rele in copiii lor. Cu cata atentie ar trebui sa studieze mamele pregatirea mesei cu cele mai simple si mai sanatoase alimente, pentru ca organele digestive sa nu poata fi slabite, fortele nervoase sa nu poata fi dezechilibrate si invataturile pe care le dau copiilor lor sa nu poata fi contracarate de mancarea ce o pun inaintea lor. Aceasta hrana sau slabeste sau intareste organele

19:50 digestive si are mult de-a face cu sanatatea fizica si morala a copiilor care sunt proprietatea rascumparata a lui Dumnezeu. (Id. p. 568)

19:51 Ce raspundere sacra le este incredintata parintilor - sa protejeze constitutia fizica si morala a copiilor lor, asa incat sistemul nervos sa fie bine echilibrat si sufletul sa nu fie in pericol! (Ibid. )

19:52 Surorile noastre pot face mult in mareata lucrare de salvare a altora asezand pe mesele lor numai mancare sanatoasa si hranitoare. Ele pot sa-si foloseasca timpul lor pretios educand gusturile si apetitul copiilor, formand obiceiuri de cumpatare in toate lucrurile si incurajand lepadarea de sine si bunavointa pentru binele altora. (Id. p. 489)

19:53 Parintii neglijenti sunt raspunzatori. - Multi parinti, pentru a evita sarcina de a-si educa cu rabdare copiii in vederea stapanirii de sine, le permit sa manance si sa bea oricand le place. Dorinta de a satisface apetitul si de a multumi inclinatia nu se micsoreaza cu inaintarea in varsta, iar acesti tineri rasfatati, pe masura ce cresc, sunt stapaniti de impuls si devin robii poftei. Cand isi ocupa locul si isi incep viata lor in societate, sunt fara putere de a rezista ispitei. In cei lacomi la mancare, in cei devotati tutunului,... si in alcoolici vedem rezultatele rele ale educatiei gresite... Cand auzim deplangerea barbatilor si femeilor crestine cu privire la relele teribile ale necumpatarii, se ridica intrebarea: Cine i-a educat pe tineri? Cine a cultivat in ei pofte nesupuse? Cine si-a neglijat raspunderea solemna a formarii caracterelor lor pentru a fi folositori in aceasta viata si pentru societatea ingerilor ceresti in viata urmatoare? (CTBH. p. 76)

19:54 Adevarata lucrare incepe acasa. - In camin incepe adevarata lucrare. Cea mai mare povara apasa asupra acelora care au raspunderea educarii tinerilor si a formarii caracterelor lor. Este o lucrare a mamelor aceea de a-i ajuta pe copii sa-si formeze obiceiuri corecte si gusturi curate si sa-si dezvolte vitalitate morala, adevarata valoare morala. Invatati-i ca ei nu trebuie sa fie manuiti de altii, ca nu trebuie sa se supuna influentelor rele, ci sa-i influenteze pe altii in bine, sa-i innobileze si sa-i inalte pe aceia cu care se intovarasesc. Invatati-i ca, daca au legatura cu Dumnezeu, vor avea putere de la El pentru a rezista celor mai aprige ispite. (Id. p. 21, 22)

19:55 Temperanta nu este un lucru cu care sa se glumeasca. - Multi nu iau in serios subiectul cumpatarii. Ei spun ca Dumnezeu nu este preocupat de lucruri asa de marunte cum ar fi ceea ce mancam sau bem. Daca Domnul nu S-ar fi ingrijit de aceste lucruri, nu S-ar fi aratat sotiei lui Manoah dandu-i instructiuni precise si poruncindu-i de doua ori sa fie atenta ca nu cumva sa le neglijeze. Nu este aceasta o dovada suficienta ca El Se ingrijeste de aceste lucruri? (Te. p. 233, 234)

19:56 Reforma incepe cu mama. - Atentia cu care mama ar trebui sa vegheze asupra obiceiurilor sale de vietuire este aratata in Scripturi. (MH. p. 372)

19:57 Reforma trebuie sa inceapa cu mama inainte de nasterea copiilor ei; si daca invataturile lui Dumnezeu ar fi ascultate cu credinciosie, n-ar exista necumpatare. (ST. 13 septembrie, 1910)

19:58 Nu numai obiceiurile mamei dar si educarea copilului era inclusa in instructiunile ingerului catre parintii evrei. Nu era destul ca Samson, copilul care trebuia sa elibereze pe Israel, sa aiba o buna mostenire la nasterea lui. Aceasta trebuia sa fie urmata de o educatie atenta.

19:59 El trebuia sa fie antrenat din pruncie in obiceiuri de abstinenta stricta...

19:60 Instructiunile date cu privire la copiii evrei ne invata ca nimic din ceea ce afecteaza bunastarea fizica a copilului nu trebuie sa fie neglijat. Nimic nu este lipsit de importanta. Orice afecteaza sanatatea trupului are influenta asupra mintii si asupra caracterului. (MH. p. 379, 380)

19:61 Cumpatarea si stapanirea de sine trebuie sa fie invatate din leagan. Aceasta lucrare revine intr-o mare masura mamei care, ajutata de tata, o poate indeplini cu succes. (R and H. 9 iulie, 1901)

19:62 Continuati lectiile acasa si la scoala. - Cel mai greu lucru este sa schimbi obiceiurile ce au fost ingaduite multa vreme in viata si au educat apetitul. Demonul necumpatarii nu este biruit usor. El are o putere uriasa si este greu de invins. Dar parintii sa inceapa lupta impotriva intemperantei acasa, in propriile familii, iar principiile pe care le predau copiilor, sa le urmeze din frageda pruncie si atunci pot spera sa aiba succes. Mame, veti fi rasplatite daca folositi orele pretioase, date voua de Dumnezeu, in formarea, dezvoltarea si educarea caracterelor copiilor vostri si in a-i invata sa adere cu strictete la principiile cumpatarii in mancare si bautura. (3T. p. 567)

19:63 In fiecare scoala si in fiecare camin trebuie date invataturi in acest domeniu. Tinerii si copiii trebuie sa inteleaga rolul alcoolului, tutunului si ale altor otravuri asemanatoare in a distruge corpul, a intuneca mintea si a trezi senzualitatea sufletului. Sa fie facut clar faptul ca nici unul din cei care folosesc aceste lucruri nu poate sa mai aiba taria deplina a facultatilor sale fizice, intelectuale sau morale. (Ed. p. 202 )

19:64 Aratati clar efectul devierilor mici. - Trebuie sa ne pazim de inceputul raului. In instructiunile date tinerilor trebuie aratat foarte clar efectul devierilor, in aparenta mici, de la ceea ce este drept... Tinerii sa fie impresionati de gandul ca trebuie sa fie stapani si nu robi. Dumnezeu i-a facut conducatori ai imparatiei din ei, iar ei trebuie sa-si exercite guvernarea data de cer. Cand asemenea invatatura este data cu credinciosie, rezultatele se vor intinde dincolo de acesti tineri. Influentele vor ajunge si vor salva mii de barbati si femei care sunt chiar pe pragul pierzarii. (Id. p. 203, 204)

19:65 Claditi putere morala de a rezista ispitei. - Este nevoie de efort individual depus de partea cea buna ca sa supuna raul crescand al necumpatarii. O, daca am putea gasi cuvinte ce sa topeasca si sa arda in calea lor catre inima fiecarui parinte din tara! (PHJ. mai, 1890) Parintii pot sa aseze temelia unei vieti sanatoase si fericite pentru copiii lor. Pot sa-i trimita din familiile lor cu putere morala de a rezista ispitei, cu curaj si tarie de a lupta cu succes cu problemele vietii. Ei pot sa inspire in ei tinta si sa le dezvolte dorinta de a-si face viata o slava pentru Dumnezeu si o binecuvantare pentru lume. Ei pot sa faca drumuri drepte pentru picioarele lor, prin soare si nor, spre inaltimile slavite de sus. (MH. p. 352) Dumnezeu ne cheama sa stam pe platforma intinsa a cumpatarii in mancare, bautura si imbracaminte. Parinti, nu va veti trezi la responsabilitatile date de Dumnezeu? Studiati principiile reformei sanitare si invatati-i pe copiii vostri ca drumul lepadarii de sine este singura cale sigura. (MS. 86, 1897)