14:1 Cap. 12 - Alimentatia in timpul sarcinii
14:2 Influentele prenatale
14:3 (1905) M.H. 372, 373
14:4 333. Efectul influentelor prenatale este privit de catre multi parinti ca fiind o chestiune de mica importanta; dar cerul nu priveste la fel acest lucru. Solia trimisa printr-un inger al lui Dumnezeu, si data de doua ori intr-un mod cat se poate de solemn, arata ca merita cea mai mare atentie din partea noastra.
14:5 Prin cuvintele adresate mamei evreice, Dumnezeu vorbeste mamelor din toate veacurile. "Ia bine seama", a spus ingerul, "sa pazeasca tot ce i-am poruncit." Bunastarea copilului va fi influentata de obiceiurile mamei. Poftele si pasiunile ei trebuie sa se afle sub controlul principiului. Daca vrea sa implineasca scopul pe care l-a avut in vedere Dumnezeu pentru ea cand i-a dat un copil, exista lucruri pe care trebuie sa le ocoleasca si altele impotriva carora sa lupte. Daca inainte de nasterea copilului ea cedeaza inaintea placerilor, daca este egoista, nerabdatoare si pretentioasa, aceste trasaturi se vor reflecta in dispozitia copilului. In acest fel, multi copii au primit ca zestre la nastere tendinte spre rau aproape de nebiruit.
14:6 Dar daca mama primeste fara sovaiala principiile juste, daca este moderata si caracterizata prin tagaduire de sine, daca este buna, blanda si lipsita de egoism, ea poate da copilului ei chiar aceste trasaturi de caracter. Foarte clara era porunca ce interzicea folosirea vinului de catre mama. Fiecare picatura de bautura tare pe care o bea aceasta pentru a-si satisface apetitul pune in pericol sanatatea fizica, mintala si morala a copilului ei si este un pacat direct fata de Creatorul ei.
14:7 Multi povatuitori recomanda cu tarie ca fiecare dorinta a mamei sa fie satisfacuta; ca, in cazul in care doreste vreun fel de aliment, oricat de daunator ar fi, sa-si satisfaca apetitul fara sa se infraneze. Asemenea sfat este fals si vatamator. Nevoile fizice ale mamei nu ar trebui neglijate in nici un caz. De ea depind doua vieti si dorintele sale ar trebui luate in seama cu delicatete, iar nevoile ei satisfacute cu generozitate. Insa in aceasta perioada,
14:8 mai presus de orice, ea ar trebui sa evite, in dieta si in oricare alta privinta, orice ar diminua taria fizica sau intelectuala. Prin porunca venita direct de la Dumnezeu, ea se afla sub obligatia cea mai solemna de a-si exercita stapanirea de sine.
14:9 (1890) C.T.B.H. 37, 38
14:10 334. Cand a binevoit sa-l ridice pe Samson ca izbavitor al poporului Sau, Domnul i-a poruncit mamei sa respecte obiceiuri corecte de vietuire inainte de nasterea copilului ei. Si aceeasi restrictie avea sa fie impusa, de la inceput, si copilului; caci urma ca acesta sa fie consacrat lui Dumnezeu de la nasterea lui, ca nazireu.
14:11 Ingerul lui Dumnezeu S-a aratat sotiei lui Manoah si i-a adus la cunostinta ca va avea un fiu; si, in vederea acestui lucru, i-a dat indrumari importante: "Acum ia bine seama, sa nu bei nici vin, nici bautura tare, si sa nu mananci nimic necurat".
14:12 Dumnezeu avea pentru copilul fagaduit al lui Manoah o lucrare importanta, iar motivul pentru care atat obiceiurile mamei, cat si ale copilului urmau sa fie atat de atent puse in ordine era acela de a-i asigura acestuia calitatile necesare pentru aceasta lucrare. "Sa nu bea nici vin, nici bautura tare", au fost instructiunile Ingerului privitoare la sotia lui Manoah "si sa nu manance nimic necurat; sa pazeasca tot ce i-am poruncit." Copilul va fi influentat in bine sau in rau de obiceiurile mamei. Ea insasi trebuie sa se afle sub controlul principiului si trebuie sa practice cumpatarea si tagaduirea de sine daca vrea sa caute bunastarea copilului sau.
14:13 "Sa se fereasca"
14:14 Signs, 26 februarie 1902
14:15 335. Cuvintele spuse sotiei lui Manoah contin un adevar pe care mamele de astazi ar face bine sa-l studieze. Vorbindu-i acestei mame, Domnul a vorbit tuturor mamelor nelinistite, intristate din acea vreme si tuturor mamelor din generatiile urmatoare. Da, fiecare mama poate intelege care este datoria sa. Ea poate sti ca, de fapt, caracterul copiilor ei va depinde mult mai mult de obiceiurile pe care le are ea inainte de a naste si de eforturile ei personale dupa nasterea lor decat de avantaje sau dezavantaje exterioare.
14:16 "Sa se fereasca", a spus ingerul. Sa fie pregatita pentru a rezista in fata ispitei. Poftele si pasiunile trebuie controlate de principiu. In dreptul fiecarei mame se poate spune "sa se fereasca". Exista un lucru pe care trebuie sa-l evite, vreun lucru impotriva caruia sa lucreze, daca implineste scopul pe care l-a avut Dumnezeu cu ea cand i-a dat un copil. [...]
14:17 Mama, care este o invatatoare potrivita pentru copiii ei, trebuie sa-si formeze inainte de nasterea lor obiceiuri de tagaduire de sine si autocontrol; caci ea le transmite propriile ei calitati, propriile ei trasaturi de caracter, tari sau slabe. Vrajmasul sufletelor intelege aceasta chestiune mai bine decat multi parinti. El va aduce ispita asupra mamei, stiind ca, daca aceasta nu i se va impotrivi, el ii va putea afecta copilul prin ea. Singura speranta a mamei este in Dumnezeu. Ea poate fugi la El pentru a primi har si putere. Ea nu va cauta in van ajutor. El o va face in stare sa le transmita copiilor calitati care ii va ajuta sa dobandeasca succesul in viata aceasta si sa castige viata vesnica.
14:18 Apetitul sa nu fie lasat sa se dezlantuie
14:19 (1870) 2T 381-383
14:20 336. In general, se face o mare greseala de a nu face nici o deosebire in viata unei femei in perioada premergatoare nasterii copiilor ei. In aceasta perioada importanta, munca mamei ar trebui sa fie usurata. In organismul ei au loc schimbari mari. Se cere o mai mare cantitate de sange si, de aceea, mai multa hrana de cea mai buna calitate spre a fi transformata in sange. Daca nu are o cantitate bogata de hrana nutritiva, ea nu-si poate pastra puterea fizica si copilul ei va fi lipsit de vitalitate. Si imbracamintea ei trebuie avuta in vedere. Trebuie avut grija ca trupul sa fie ocrotit de senzatia de raceala. Ea nu ar trebui sa foloseasca in mod inutil din forta sa vitala la suprafata pentru a suplini lipsa imbracamintei indestulatoare. Daca mama duce lipsa de hrana abundenta, sanatoasa si nutritiva, ii vor lipsi atat calitatea, cat si cantitatea de sange. Circulatia ei va fi slaba si copilul ei va duce lipsa de aceleasi lucruri. El va fi in imposibilitatea de a-si insusi hrana care sa fie transformata in sange bun spre a-i hrani organismul. Bunastarea mamei si a copilului depinde mult de imbracaminte buna si calda
14:21 si de o alimentatie cu hrana nutritiva. Faptul ca exista un consum in plus din rezerva de vitalitate a mamei trebuie luat in consideratie si rezolvat.
14:22 Pe de alta parte insa, ideea ca femeile, datorita situatiei lor speciale, pot lasa ca apetitul sa le-o ia razna este o greseala bazata pe datina, iar nu pe judecata sanatoasa. Apetitul femeilor in aceasta situatie poate fi diferit, capricios si greu de satisfacut; si datina ii ingaduie fiecareia sa consume tot ce-i place, fara sa consulte ratiunea daca o astfel de hrana poate procura elemente nutritive pentru corpul ei si pentru dezvoltarea copilului ei. Hrana trebuie sa fie hranitoare, dar nu excitanta. Datina spune ca, daca ea doreste mancare de carne, muraturi, hrana condimentata sau pateu, trebuie sa le aiba, sa se tina seama numai de apetit. Aceasta este o mare greseala si produce multa vatamare. Paguba nu poate fi evaluata. Daca este vreodata nevoie de simplitate in dieta si de grija speciala in ceea ce priveste calitatea hranei consumate, atunci in aceasta perioada importanta sunt necesare.
14:23 Femeile care au principii si sunt bine instruite nu se vor indeparta de simplitate in dieta, in acest timp. Vor tine seama de faptul ca de ele depinde o alta viata si vor fi atente la toate obiceiurile lor, si mai ales la dieta. Ele nu trebuie sa manance ceea ce este nehranitor si excitant, pentru simplul fapt ca este gustos. Sunt prea multi sfatuitori gata sa le convinga sa faca lucruri pe care ratiunea le-ar spune ca nu ar trebui sa le faca.
14:24 Se nasc copii bolnavi din cauza satisfacerii apetitului din partea parintilor lor. Organismul nu cere varietatea de hrana asupra careia staruie mintea. Ideea aceasta: "Ce-mi vine-n cap bag si-n stomac" este o mare greseala, pe care femeile crestine trebuie sa o respinga. Imaginatiei nu trebuie sa i se ingaduie sa controleze dorintele organismului. Femeile care ingaduie gustului sa stapaneasca vor suferi pedeapsa calcarii legilor fiintei lor. Si problema nu se termina aici; odraslele lor nevinovate vor fi de asemenea suferinde.
14:25 Organele producatoare de sange nu pot sa transforme in sange bun condimentele, tocaturile, muraturile si mancarea de carne bolnava. Si daca se introduce in stomac atat de multa mancare, incat organele digestive sunt obligate sa munceasca in plus, pentru a scapa de ea
14:26 si a elibera organismul de substantele iritante, mama isi face siesi nedreptate si pune temelia bolilor pentru copilul ei. Daca ea va alege sa manance ce-i place si ce-i trece prin minte, fara sa tina seama de urmari, va suporta pedeapsa, dar nu singura. Copilul ei, nevinovat, trebuie sa sufere din cauza imprudentei.
14:27 Efectele muncii excesive si ale dietei sarace
14:28 (1865) H. to L., cap. 2, pag. 33, 34
14:29 337. In multe cazuri, inainte de nasterea copiilor sai, mama este lasata sa trudeasca si devreme, si tarziu, infierbantandu-si sangele. [...] Taria ei ar trebui cultivata cu gingasie. [...] Poverile si grijile ei sunt rareori usurate si acea perioada, care ar trebui sa fie, dintre toate celelalte, o vreme de odihna, este una de oboseala, tristete si amaraciune. Printr-o prea mare extenuare fizica, ea isi priveaza pruncul de acea hrana pe care este inzestrat organismul sa i-o ofere si, prin infierbantarea sangelui, ea ii da copilului un sange de proasta calitate. Fetusul este jefuit de vitalitatea sa, jefuit de puterea sa fizica si mintala.
14:30 (1870) 2T 378, 379
14:31 338. Mi-a fost aratata comportarea lui B. in familia lui. El era aspru si arogant. A imbratisat reforma sanatatii asa cum era sustinuta de fratele C. si, ca si el, a adoptat o parere extremista fata de subiect; dar, neavand o judecata echilibrata, a facut greseli teribile, ale caror rezultate timpul nu le va sterge. Ajutat de articole adunate din carti, el a inceput sa puna in practica teoria pe care o auzise ca fiind sustinuta de fratele C. si, ca si el, si-a facut un tel din a-i aduce pe toti la standardul pe care il ridicase el. Si-a adus familia la regulile lui rigide, dar n-a reusit sa-si stapaneasca propriile inclinatii animalice. El n-a reusit sa se aduca pe sine la tinta si sa-si stapaneasca trupul. Daca ar fi cunoscut corect sistemul reformei sanatatii, ar fi stiut ca sotia lui nu era in stare sa dea nastere la copii sanatosi. Propriile-i patimi nesupuse avusesera suprematie, fara ca el sa rationeze de la cauza la efect.
14:32 Inainte de nasterea copiilor sai, el nu si-a tratat sotia cum ar fi trebuit sa fie tratata o femeie in situatia ei.
14:33 I-a impus regulile lui rigide, conform ideilor fratelui C., care s-au dovedit a fi un mare rau pentru ea. El n-a procurat calitatea si cantitatea de hrana care era necesara pentru doua vieti, in loc de una. O alta viata depindea de a ei si organismul ei nu a primit hrana sanatoasa si hranitoare, necesara pentru sustinerea puterii ei. Era o lipsa atat cantitativa, cat si calitativa. Organismul ei cerea schimbari, o varietate si calitate de hrana mai bogata. Copiii ei s-au nascut cu puteri digestive slabe si sange sarac. Din hrana pe care mama era silita s-o primeasca, ea nu putea sa dea un sange de buna calitate si de aceea a adus la viata copii plini de slabiciuni.